paingini definitie

24 definiții pentru paingini

PAINGINÍ vb. IV v. păienjeni.
PAINJENÍ vb. IV v. păinjeni.
PĂIENJENÍ, păienjenesc, vb. IV. Refl. și intranz. A (se) împăienjeni. [Pr.: pă-ien-. – Var.: (reg.) păinjení, păinjiní, painjení, painginí vb. IV] – Din păianjen.
PĂINJENÍ vb. IV v. păienjeni.
PĂINJINÍ vb. IV v. păienjeni.
PAINGINÍ vb. IV v. păienjeni.
PAINJENÍ vb. IV v. păinjeni.
PĂIENJENÍ, păienjenesc, vb. IV. Refl. și intranz. A (se) împăienjeni. [Pr.: pă-ien-. – Var.: (reg.) păinjení, păinjiní, painjení, painginí vb. IV] – Din păianjen.
PĂINJENÍ vb. IV v. păienjeni.
PĂINJINÍ vb. IV v. păienjeni.
ÎMPĂIENJENÍ, împăienjenesc, vb. IV. Refl. (Despre ochi, vedere; și în forma împăinjeni) A nu mai vedea clar, a vedea ca prin sită, ca prin ceață. Ochii lui Cimpoieșu se împăienjeneau în niște nouri calzi. CAMILAR, N. I 224. Tîmpla îi stă greu sprijinită pe mînă și cotul i s-afundă în pernă. Ochii i se-mpăinjeniseră. VLAHUȚĂ, O. A. 139. ♦ A se tulbura, a se congestiona, a se injecta. – Variante: împăienjiní (CARAGIALE, O. I 289), împăiejení (ODOBESCU, S. II 431), împăinjení (VLAHUȚĂ, O. A. 139) vb. IV, împăiejená (TEODORESCU, P. P. 584) vb. I, painginí (ALECSANDRI, P. P. 74), painjení (EMINESCU, N. 42), păinjení (EMINESCU, O. I 98), păinjiní (BART, E. 253, BUJOR, S. 88), păinginí (HODOȘ, P. P. 133) vb. IV.
PAINGINÍ vb. IV v. împăienjeni.
PAINJENÍ vb. IV v. împăienjeni.
PĂINGÍN s. m. v. păianjen.
PĂINGINÍ vb. IV v. împăienjeni.
PĂINJENÍ vb. IV v. împăienjeni.
PĂÍNGIN s. m. v. păianjen.
păienjení (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. păienjenésc, imperf. 3 sg. păienjeneá; conj. prez. 3 să păienjeneáscă
păienjení vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. păienjenésc, imperf. 3 sg. păienjeneá; conj. prez. 3 sg. și pl. păienjeneáscă
PĂIENJENÍ vb. v. împăienjeni.
A SE PĂIENJENÍ pers. 3 se ~éște v. A SE ÎMPĂIENJENI. /Din păianjen
păinjinì v. Mold. 1. a acoperi cu păiajeni: păreți păinjiniți; 2. fig. a se acoperi cu o ceață: o negură ochii ’mi păinjini NEGR.
painjinésc v. tr. (d. paĭnjin). Acoper cu ceață, cu painjiniș (fig. despre ochiĭ celor bolnavĭ, somnoroșĭ orĭ bețĭ). – Și împainjinesc. În Munt. vest împăĭejenesc, în est împăĭenjenesc. În Cod. Vor. paijănesc (intr.): ochiĭ săĭ paijăniră. V. pupăzez.
PĂIENJENI vb. a (se) împăienjeni, a (se) încețoșa, a (se) înnegura, a (se) tulbura, a (se) voala, (reg.) a (se) pupăza. (Privirea, vederea i s-a ~.)

paingini dex

Intrare: păienjeni
păinjeni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
paingini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
păienjeni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
painjeni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
păinjini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: păingini
păingini
Intrare: păingin
păingin