paceaură definitie

13 definiții pentru paceaură

PACEAÚRĂ, paceaure, s. f. 1. (Pop.) Cârpă (de șters praful, de spălat vasele, podelele etc.). 2. (Fam.) Epitet depreciativ dat unei femei ușuratice, proaste, urâte, murdare, rele etc. [Acc. și: paceáură. – Pr.: -cea-u-. – Var.: paceavúră s. f.] – Din tc. paçavra, ngr. patsavúra.
PACEAÚRĂ, paceaure, s. f. 1. Cârpă (de șters praful, de spălat vasele, podelele etc.). 2. (Fam.) Epitet depreciativ dat unei femei ușuratice, proaste, urâte, murdare, rele etc. [Acc. și: paceáură. – Pr.: -cea-u-. – Var.: paceavúră s. f.] – Din tc. paçavra, ngr. patsavúra.
PACEAÚRĂ, paceaure, s. f. 1. Cîrpă de șters praful, de spălat vasele, podelele etc. 2. Femeie rea; femeie depravată; termen depreciativ pentru țigănci. I-a căzut să ajungă ordonanță la un căpitan... Căpitanul, însurat c-o paceaură care smintea-n bătăi ordonanțele pînă le lăsa surde, betege. STANCU, D. 39. Ce v-ați spoit așa?... Fete de preot sînteți, sau paceaure? pas, L. I 14.
paceaúră (pop., fam.) s. f., g.-d. art. paceaúrei; pl. paceaúre
paceaúră s. f., g.-d. art. paceaúrei; pl. paceaúre
paceaúră (paceáură) s. f., pl. paceaure / paceauri
PACEAÚRĂ s. v. buleandră, cârpă, fleandură, otreapă, petică, zdreanță.
paceaúră (-re), s. f.1. Zdreanță, otreapă. – 2. Femeie stricată. – Megl. pacivură. Tc. paçavra (Loebel 72; Șeineanu, II, 279; Lokotsch 1602), cf. ngr. πατζαβοῦρα, alb. pačavurë, bg. pačavra, sb. pačaura.
PACEAÚRĂ ~e f. 1) Bucată de pânză (veche) folosită în anumite scopuri (pentru ștersul prafului, pentru spălatul vaselor etc.); cârpă; petică. 2) depr. Femeie desfrânată; târfă; târâtură; prostituată. [Sil.-cea-u-] /<turc. paçavra, ngr. patsavúra
paceaură f. 1. cârpă de șters; 2. fig. femeie neonestă (ca înjurătură). [Turc. PAČAURA; pentru sensul figurat, cf. evoluțiunea analogă la buleandră].
pacea(v)úră (ea dift.) f., pl. ĭ (turc. pačavra, otreapă; ngr. patsa[v]úra, alb. pačavure, bg. pačavra, sîrb. pačavra, pačaura). Fam. Otreapă. Fig. Triv. Cĭomîrdă, femeĭe foarte murdară. V. buleandră, fleandură, tearfă.
paceau s. v. BULEANDRĂ. CÎRPĂ. FLEANDURĂ. OTREAPĂ. PETICĂ. ZDREANȚĂ.
paceaură, paceaure s. f. (peior.) 1. femeie ușuratică 2. femeie rea 3. femeie murdară 4. femeie proastă 5. femeie urâtă

paceaură dex

Intrare: paceaură (pl. -e)
paceaură pl. -e substantiv feminin
Intrare: paceaură (pl. -i)
paceaură pl. -i