pătrime definitie

11 definiții pentru pătrime

PĂTRÍME, pătrimi, s. f. A patra parte dintr-un întreg împărțit în părți egale; sfert. ♦ Spec. (Muz.) A patra parte dintr-o notă întreagă; p. ext. notă care are valoarea unui sfert dintr-o notă întreagă. – Patru + suf. -ime.
PĂTRÍME, pătrimi, s. f. A patra parte dintr-un întreg împărțit în părți egale; sfert. ♦ Spec. (Muz.) A patra parte dintr-o notă întreagă; p. ext. notă care are valoarea unui sfert dintr-o notă întreagă. – Patru + suf. -ime.
PĂTRÍME, pătrimi, s. f. A patra parte dintr-un întreg; sfert.
pătríme (pă-tri-) s. f., g.-d. art. pătrímii; pl. pătrími
pătríme s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. pătrímii; pl. pătrími
PĂTRÍME s. v. sfert.
PĂTRÍME ~i f. 1) Fiecare din părțile egale ale unui întreg împărțit în patru; a patra parte dintr-un întreg; sfert. 2) muz. A patra parte din timpul cât durează o notă muzicală întreagă. [Sil. -tri-] /patru + suf. ~ime
pătrime f. a patra parte dintr’un tot.
pătríme f. (d. patru). Sfert, a patra parte din ceva.
PĂTRIME s. sfert, (înv. și pop.) pătrar, (Transilv. si Ban.) fîrtai. (O ~ dintr-un tot.)
pătrime (it. nera; fr. noire; germ. Viertel; engl. quarter note sau crotchet), valoarea* notei reprezentând un sfert din nota* întreagă: 1/4; pauza de p. este tăcerea echivalentă cu durata unei p.

pătrime dex

Intrare: pătrime
pătrime substantiv feminin
  • silabisire: pă-tri-me