pătlăgea definitie

22 definiții pentru pătlăgea

PĂTLĂGEÁ, pătlăgele, s. f. 1. (Determinat adesea prin „roșie”) Plantă erbacee legumicolă cu tulpina înaltă, cu frunze mari, penate și cu flori galbene, cultivată pentru fructul ei comestibil, sferic, roșu, zemos, bogat în vitamine; roșie, tomată (Lycopersicum esculentum); p. restr. fructul acestei plante. 2. (Determinat adesea prin „vânătă”) Plantă erbacee legumicolă cu flori violete și cu fructe comestibile mari, ovale, cărnoase, de culoare violet-închis; vânătă (Solanum melongena); p. restr. fructul acestei plante. [Var.: pătlăgícă s. f.] – Din tc. patlıcan.
PĂTLĂGÍCĂ s. f. v. pătlăgea.
PĂTLĂGEÁ, pătlăgele, s. f. 1. (Determinat adesea prin „roșie”) Plantă erbacee legumicolă cu tulpina înaltă, cu frunze mari, penate și cu flori galbene, cultivată pentru fructul ei comestibil, sferic, roșu, zemos, bogat în vitamine; roșie, tomată (Lycopersicum esculentum); p. restr. fructul acestei plante. 2. (Determinat adesea prin „vânătă”) Plantă erbacee legumicolă cu flori violete și cu fructe comestibile mari, ovale, cărnoase, de culoare violet-închis; vânătă (Solanum melongena); p. restr. fructul acestei plante. [Var.: pătlăgícă s. f.] – Din tc. patlıcan.
PĂTLĂGÍCĂ s. f. v. pătlăgea.
PĂTLĂGEÁ, -ÍCĂ, pătlăgele, s. f. 1. (Determinat adesea prin «roșie») Plantă erbacee din familia solaneelor, cu frunze compuse și flori galbene, cultivată pentru fructul ei zemos, bogat în vitamine și foarte prețuit ca aliment (Solanum lycopersicum); roșie, tomată. ♦ Fructul acestei plante. 2. (Determinat adesea prin «vînătă») Plantă erbacee din familia solaneelor, cu tulpina dreaptă, cu flori violete și cu fructe comestibile, mari, ovale, cărnoase, de culoare violet-închisă (Solanum melongena, Solanum esculentum); vînătă. ♦ Fructul acestei plante.
pătlăgeá/pătlăgícă (pă-tlă-) s. f., g.-d. art. pătlăgélei; pl. pătlăgéle, art. pătlăgélele
!pătlăgeá-róșie/pătlăgícă-róșie (plantă) (pă-tlă-, -și-e) s. f., g.-d. art. pătlăgélei-róșii; pl. pătlăgéle-róșii, art. pătlăgélele-róșii
!pătlăgeá-vấnătă/pătlăgícă-vấnătă (plantă) (pă-tlă-) s. f., g.-d. art. pătlăgélei-vínete; pl. pătlăgéle-vínete, art. pătlăgélele-vínete
pătlăgícă v. pătlăgeá
pătlăgeá/pătlăgícă s. f. (sil. -tlă-), g.-d. art. pătlăgélei; pl. pătlăgéle
pătlăgeá róșie/pătlăgícă róșie s. f. + adj. (sil. -tlă-)
PĂTLĂGEÁ s. (BOT.) 1. v. roșie. 2. v. vânătă.
PĂTLĂGÉLE s. pl. v. pătrunjel.
PĂTLĂGÍCĂ s. v. roșie.
pătlăgeá (pătlăgéle), s. f.s. f.1. Tomată (Solanum Lycopersicum). – 2. Vînătă (Solanum melongena). – Var. (Mold.) platagea, (Olt.) platagea, (înv.) pătlăgeană, pătlăgică. Mr. pătlăgeană, megl. pitligeani. Tc. patlican, din per. badinğan „vînătă” (Șeineanu, II, 287), cf. ngr. παπλιζάνα, alb., bg., sb. patliğan, cat. albergina (› fr. aubergine), sp. berenjena, rus. baklažan. – Der. pătlăginiu, adj. (brun, vînăt).
PĂTLĂGEÁ ~éle f.: ~ roșie a) plantă erbacee legumicolă cu flori galbene și cu fructe mari, sferice, suculente, de culoare roșie (rar roz sau galbenă); b) fruct al acestei plante; roșie; tomată. ~ vânătă a) plantă erbacee legumicolă cu flori violacee și cu fructe mari, ovale, cărnoase, de culoare violetă; vânătă; b) fruct al acestei plante. [G.-D. pătlăgelei; Sil. -tlă-; Var. pătlăgică] /<turc. patlican
pătlăgeá (vest) și patlageá orĭ -gică (est) f. pl. gele (d. pătlăgeană). Domată. Pătlăgeană. Pătlăgică roșie, domată. Pătlăgică vînătă, pătlăgeană, o plantă culinară solanee (care face niște bace marĭ vinete ca prunele, mult maĭ marĭ de cît oŭăle de gîscă) originară din India (solánum [melongéna saŭ esculéntum]) Se prepară cu carne la foc, între altele, tăĭate în feliĭ transversale și cu carne tocată (musaca), dar maĭ des coapte, curățate de coajă, sărate, tocate și amestecate cu unt-de-lemn, maĭ rar și cu oțet (salată de pătlăgele vinete). – Și părlăgea (Munt. Pop.) și platagea (Olt. Pop.). V. musaca.
PĂTLĂGEA s. (BOT.) 1. (Lycopersicum esculentum) pătlăgică, roșie, tomată, (reg.) gălățană, (Transilv. și Ban.) paradaisă. 2. (Solanum melongena) vînătă, (reg.) godină.
pătlăgele s. pl. v. PĂTRUNJEL.
PĂTLĂGI s. (BOT.; Lycopersicum esculentum) pătlăgea, roșie, tomată, (reg.) gălățană, (Transilv. și Ban.) paradaisă.
PĂTLĂGEÁ (PĂTLĂGÍCĂ) (< tc.) s. f. ~ roșie = plantă legumicolă anuală din familia solanaceelor, originară, din America de Sud, cu frunze mari, asimetrice, flori galbene și fructe mari, bogate în vitamine (C, B, PP și K), zaharuri, proteine, acid citric și malic (Lycopersicum esculentum); tomată, roșie. Folosită frecvent în alimentație, proaspătă sau conservată. În România se cultivă mult în grădini sau în sere, existând condiții favorabile pentru creșterea lor. ◊ P. vânătă = plantă legumicolă anuală din familia solanaceelor, originară din India, cu frunze mari, ovoid-alungite, flori violacee și fruct cilindric lung de 30-35 cm sau oval, de culoare violet-maronie sau neagră (Solanum melongena); vânătă (3). În România se cultivă mai mult în regiunile sudice, pentru fructele care au o valoare nutritivă ridicată, conținând zaharuri, proteine, vitaminele C, B și PP și se consumă înainte de maturizarea fiziologică.
pătlăgea, pătlăgele s. f. 1. (intl.) om naiv / credul 2. nas borcănat

pătlăgea dex

Intrare: pătlăgea
pătlăgea substantiv feminin
  • silabisire: -tlă-
pătlăgică substantiv feminin
pătlăgică substantiv feminin
  • silabisire: -tlă-
Intrare: pătlăgea-roșie
pătlăgea-roșie substantiv feminin
  • silabisire: pă-tlă-gea-ro-și-e
Intrare: pătlăgea-vânătă
pătlăgea-vânătă substantiv feminin
  • silabisire: pă-tlă-