păpușă definitie

2 intrări

19 definiții pentru păpușă

PĂPÚȘĂ, păpuși, s. f. I. 1. Jucărie care reprezintă de obicei un copil, făcută din carton, din celuloid, din lemn etc.; p. ext. figurină cu chip de om. ♦ Epitet dat unei fetițe (sau unei femei) frumoase. 2. Personaj din teatrul de păpuși, alcătuit dintr-un cap și două brațe, confecționat din pânză, lemn etc., care se îmbracă pe mână de către mânuitor. ◊ Teatru de păpuși = spectacol în care personajele sunt reprezentate prin păpuși manevrate de păpușari. ◊ Expr. A fi păpușa cuiva = a se lăsa condus, dirijat de cineva, a fi la discreția cuiva. ♦ Fig. Om lipsit de personalitate, de voință; marionetă. II. 1. Mănunchi de fire, de frunze etc., legătură (de obiecte de același fel) făcută într-un anumit mod. 2. Bucată de brânză sau de caș așezată în tipare de o anumită formă. 3. Rodul tânăr al porumbului în timpul formării știuletelui, înainte de apariția mătăsii și a boabelor. 4. Nimfa insectelor. 5. Parte a unor mașini-unelte care servește la prinderea sau la susținerea pieselor de prelucrat sau a sculei cu care se prelucrează. 6. Unealtă de dogărie folosită la fixarea cercurilor la vase. – Cf. lat. pupa.
PĂPÚȘĂ, păpuși, s. f. I. 1. Jucărie care reprezintă de obicei un copil, făcută din carton, din celuloid, din lemn etc.; p. ext. figurină cu chip de om. ♦ Epitet dat unei fetițe (sau unei femei) frumoase. 2. Personaj din teatrul de păpuși, alcătuit dintr-un cap și două brațe, confecționat din pânză, lemn etc., care se îmbracă pe mână de către mânuitor. ◊ Teatru de păpuși = spectacol în care personajele sunt reprezentate prin păpuși manevrate de păpușari. ◊ Expr. A fi păpușa cuiva = a se lăsa condus, dirijat de cineva, a fi la discreția cuiva. ♦ Fig. Om lipsit de personalitate, de voință; marionetă. II. 1. Mănunchi de fire, de frunze etc., legătură (de obiecte de același fel) făcută într-un anumit mod. 2. Bucată de brânză sau de caș așezată în tipare de o anumită formă. 3. Rodul tânăr al porumbului în timpul formării știuletelui, înainte de apariția mătăsii și a boabelor. 4. Nimfa insectelor. 5. Parte a unor mașini-unelte care servește la prinderea sau la susținerea pieselor de prelucrat sau a sculei cu care se prelucrează. 6. Unealtă de dogărie folosită la fixarea cercurilor la vase. – Cf. lat. pupa.
PĂPÚȘĂ, păpuși, s. f. I. 1. Jucărie imitînd înfățișarea unui om, a unui copil (mai ales a unei fetițe), făcută din carton, lemn, celuloid etc., de obicei îmbrăcată cu haine, servind ca jucărie. Mîna are mișcări sacadate de păpușă mecanică. C. PETRESCU, Î. II 36. Din cărți de joc, din hîrtioare, Ea-și face parcuri și palate. Vorbește, rîde cu păpușa... Ce fericite-s amîndouă. VLAHUȚĂ, O. A. I 46. Am gătit păpușa de bal... I-am făcut sprîncene. ALECSANDRI, T. I 133. ◊ Teatru de păpuși = teatru de marionete, v. marionetă. Teatrul de păpuși va pătrunde pînă în colțurile cele mai îndepărtate ale țării. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 12/1. ◊ Fig. Lucru ușor de făcut. El credea că claca este păpușă, dar văzu acum că tiu încape pe ușă. ISPIRESCU, la CADE. 2. Fig. Om lipsit de voință, care se lasă condus și dirijat de altul. Zece soli ai răzbunării cutezaseră să intre în țară și să înfrunte pe Petru-vodă, păpușa Stambulului, în însuși scaunul domniei lui, străjuit de ieniceri. SADOVEANU, O. I 3. Vreau la comandă oameni întregi, nu păpușile altor păpuși. CAMIL PETRESCU, T. II 199. II. (De obicei urmat de determinări arătînd materialul din care este făcut obiectul) Nume dat diverselor lucruri care seamănă cu o păpușă. 1. Mănunchi de fire (așezate în formă de 8) formînd un scul sau o legătură. O păpușă de bumbac. ▭ [Meșterul] Manole... ținînd într-o mînă dreptarul zidarilor... iar în cealaltă păpușa de sfoară pentru măsurătoare. ODOBESCU, S. 11 513. 2. Un anumit fel de alesături în pînză. Alesăturile în pînză au diferite numiri: omidă, păpușă. PAMFILE, I. C. 291. 3. Snop mic de cînepă. ♦ Mănunchi de frunze(uscate) de tutun, legate la bază. Pe mine, de cîte ori mă vede: «dă-mi o pustie de țigare, că-mi uitai păpușa acasă». DELAVRANCEA, H. TUD. 15. După ce stau două săptămîni la uscat... frunzele [de tutun] se fac păpuși. I. IONESCU, R. 413. 4. Șirag de smochine. Mă porneam, lele, la tine, C-o păpușă de smochine. MARIAN, S. 81.5. Brînză, caș așezat în tipare de o anumită formă. Mai aveam acasă șaptezeci de piei de oaie și o sută de miel și șaizeci de burdufuri de brînză și nouăzeci de păpuși de brînză afumată. SADOVEANU, B. 44. 6. Rodul porumbului în timpul formării știuletelui, înainte de a se dezvolta mătasea și grăunțele. 7. Nimfa unor insecte. 8. Parte a anumitor mașini-unelte (strunguri, mașini de rectificat etc.) care servește la susținerea pieselor de prelucrat.
păpúșă s. f., art. păpúșa, g.-d. art. păpúșii; pl. păpúși
păpúșă s. f., art. păpúșa, g.-d. art. păpúșii; pl. păpúși
PĂPÚȘĂ s. (fig.) manechin, marionetă. (E doar o ~ în mâinile lor.)
PĂPÚȘĂ s. v. bașchie, ciochie, crisalidă, nimfă, porumb, pupă, știulete.
păpúșă (păpúși), s. f.1. Jucărie reprezentînd de obicei o fetiță. – 2. Marionetă. – 3. Nimfă, larvă. – 4. Cosiță împletită. – 5. Mănunchi, legătură. – 6. Funie, șir (de ceapă, de usturoi). – 7. Știulete tînăr de porumb. – 8. Ciocan de dogar. Formație expresivă, cf. papă, pup, cu suf. dim. -uș. Sensul inițial este cel de „persoană sau obiect fără formă definită”, ca în papă (› papaciufă, papalete, paparudă). Căutarea altor etimologii nu a dat rezultate: din lat. pupa (Diez, Gramm., I, 438); din lat. pappus (N. Sulică, Gazeta Trans., 1900, no. 198; Pușcariu 1256); din pupă < lat. pupa (Pascu, I, 148); din rus. papuša (Candrea). Pentru sensul 4, cf. fr. poupée. Cf. REW 6213. Der. păpușar, s. m. (artist de păpuși; șarlatan); păpușerie, s. f. (spectacol de păpuși; ipocrizie, prefăcătorie); păpuși, vb. (a se dichisi; a face mănunchiuri, mai ales de tutun); împăpușa, vb. (a lega; a se împopoțona, a face pănuși porumbul); păpușoi (var. popușoi), s. m. (Mold., porumb; porumbiște; scul, ghem), cu suf. augmentativ -oi; păpușoiște, s. f. (porumbiște); păpușică, s. f. (diminutiv al lui păpușă; mănunchi de fire). – Din rom. provin bg., rut. papuša, pol. papusza „mănunchi de foi de tutun” (Cihac, II, 243; Candrea, Elemente, 406; Capidan, Raporturile, 224), rus. dial. papušoi (Weigand, Jb., XVII, 365), rus. pampuša „pachet de hîrtie pentru țigări” (Vasmer, II, 307).
PĂPÚȘĂ ~i f. 1) Jucărie care înfățișează, de obicei, chipul unei fetițe. ◊ Ca o ~ drăgălașă; atrăgătoare. Teatru de ~i (sau de marionete) teatru în care eroii spectacolelor sunt reprezentați de păpuși cu chip de om sau de animale, manipulate de păpușari. 2) fam. Fetiță sau fată tânără nostimă și frumoasă. 3) fig. Persoană ușor influențabilă, lipsită de voință și de personalitate; marionetă; jucărie. ◊ A fi ~a cuiva a acționa la indicațiile cuiva. 4) Mănunchi de fire, de frunze uscate. 5) rar Legătură de ață având formă de „8”. 6) Fruct al porumbului în faza inițială de dezvoltare. 7) Nimfă a unor insecte. 8) Dispozitiv al unei mașini-unelte folosit pentru susținerea sau pentru prinderea piesei de prelucrat. ~ mobilă. [G.-D. păpușii] /cf. lat. pupa
Păpușa f. pisc de munte în județul Muscel, înalt de 2000 m.
păpușă f. 1. mică figură de om făcută din lemn, ceară, carton, etc., cu care se joacă copiii: gătită ca o păpușă; 2. jocul păpușilor, teatru popular din ajunul sfântului Vasile, în care păpușile reprezintă tipuri sociale și biciuiesc ciudățeniile epocei; a juca păpușile, a căuta să înșele, să păcălească; 3. mănunchiu, ghem: păpușă de tutun, de sfoară; 4. douăzeci fire de tort pentru rășchitor; 5. coceanul porumbului învelit în pânuși; 6. cioaca dogarului; 7. colac mare. [Lat. vulg. *PAPA = PUPA (cf. fr. dial. papon = poupon)].
cĭochíe f. (var. din cĭoacă 2). Un fel de cĭocan (numit și păpușă) cu șanț la vîrf și care, lovit cu alt cĭocan, servește la bătut cercurile butoaĭelor. V. ceacîĭe.
păpúșă și popúșă f., pl. ĭ (lat. pop. *pŭppa, cl. pûpa, fetiță, păpușă, de unde s’a făcut *pupă, *popă, apoĭ [cu suf. -ușă] popușă, păpușă. Din aceĭașĭ răd. fr. poupée, păpușă. După alțiĭ, păpușă e forma maĭ veche și ar veni d. lat. pappus, tipu bătrînuluĭ zgîrcit ridiculizat pe scenă. D. rom. vine bg. rus. papúša, păpușă de tutun. V. popușoĭ și pleoapă). Mică figură de lemn, de peticĭ, de porțelan ș. a. care imitează o fetiță și cu care se joacă fetițele. Fig. Femeĭe îmbrăcată elegant: gătită ca o păpușă (V. grafină); la cap păpușă, și la picĭoare mătușă (cînd e elegant îmbrăcată și urît încălțată). Mică figură care imitează diferite tipurĭ sociale (dintre care principalu e Vasilachi, cu nasu ca al papagaluluĭ) și care e jucată pe scenă pe la bîlcĭurĭ și panorame (fr. fantoche și marionnette, it. fantoccio). Fig. Om fără voință pe care-l jocĭ ca pe o păpușă, manechin, momîĭe. A juca păpușile, a căuta să înșelĭ, să mistificĭ. Mănuchĭ, legătură, fascicul: popușă de tutun, de sfoară. Legătură de vre-o 20 de jurubițe. Drugă, ștĭulete de popușoĭ cu pănușile luĭ (Rar). Cĭochia dogaruluĭ.
*PĂPUȘĂ s. (fig.) manechin, marionetă. (E doar o ~ în mîinile lor.)
păpușă s. v. BAȘCHIE. CIOCHIE. CRISALIDĂ. NIMFĂ. PORUMB. PUPĂ. ȘTIULETE.
păpuși de loess, (engl.= loess doll) concrețiuni carbonatice de forme foarte neregulate localizate la baza nivelelor de loess. P.l. se formează prin precipitarea CaCO3 din soluțiile care dizolvă carbonații existenți în păturile sup. ale dep. de loess, iar morfologia lor reflectă forma golurilor în care a avut loc depunerea.
PĂPÚȘA 1. Culme muntoasă în m-ții Iezer (Carpații Meridionali), cuprinsă între Dâmbovița la E și Râul Târgului la V, alcătuită din șișturi cristaline; prezintă un relief de tip alpin, cu urme glaciare. Alt. max.: 2.391 m (vf. Păpușa). Nod hidrografic. 2. Vârf în masivul Retezat, la E de Peleaga, alcătuit din granite și granodiorite. Alt.: 2.508 m. 3. Vârf îm masivul Parâng, alcătuit din amfibolite. Alt.: 2.136 m.
PĂPUȘĂ subst. 1. Păpușe, Stoian, munt. (Glos). 2. Păpușoiu, Ioan, 1749 (M Put 95); țig. (RI VI 171); – Daniel, mold., act. și Popușoiul, Vladul (Glos) < subst. păpușoi. 3. Păpușaru, V. (Acte Sc), n. agentis.
la spate păpușă, la față mătușă expr. pe jumătate admirativă și pe jumătate peiorativă folosită pentru descrierea unei femei care se apropie de senectute, dar are un trup bine conservat și, privită din spate, pare mai tânără.

păpușă dex

Intrare: păpușă
păpușă substantiv feminin
Intrare: Păpușă
Păpușă