pănușiță definitie

10 definiții pentru pănușiță

PĂNUȘÍȚĂ, pănușițe, s. f. (Reg.) Numele a trei plante erbacee; a) năgară; b) colilie; c) trestie de câmp. – Pănușă + suf. -iță.
PĂNUȘÍȚĂ, pănușițe, s. f. (Reg.) Numele a trei plante erbacee; a) năgară; b) colilie; c) trestie de câmp. – Pănușă + suf. -iță.
PĂNUȘÍȚĂ, pănușițe, s. f. (Bot., regional) Năgară. întunericul mirosea a grîu copt și-a pănușiță udă. CAMILAR, N. I 18. Ba eu sînt ce sînt și muncesc la stuf și la pănușiță cu palmele goale. SADOVEANU, P. M. 74. – Variantă: pănășíță (SANDU-ALDEA, D. N. 209) s. f.
pănușíță (reg.) s. f., g.-d. art. pănușíței; pl. pănușíțe
pănușíță s. f., g.-d. art. pănușíței; pl. pănușíțe
PĂNUȘÍȚĂ s. v. colilie, năgară, trestie-de-câmp.
PĂNUȘÍȚĂ ~e f. reg. (diminutiv de la pănușă) Iarbă cu tulpină înaltă de tip pai, având frunze filiforme și spiculețe cu țepi lungi, ce crește în stepe și pe coline uscate; năgară. /pănușă + suf. ~iță
pănușiță f. Bot. V. nagară.
pănușíță f., pl. e (d. pănușă). Năgară, păiș.
pănușiță s. v. COLILIE. NĂGARĂ. TRESTIE-DE-CÎMP.

pănușiță dex

Intrare: pănușiță
pănușiță substantiv feminin