pălincă definitie

7 definiții pentru pălincă

PĂLÍNCĂ s. f. v. palincă.
PĂLÍNCĂ s. f. v. palincă.
PĂLÍNCĂ s. f. v. palincă.
pălincă f. Tr. rachiu. [Ung. PALINKA = serb. PALINKA (din PALITI, a arde)].
pălíncă f., pl. ĭ (poate d. pelincă, fiind-că se pune pe o frunză de hrean). Fc. Bulcă.
pălíncă, pălinci, (palincă), s.f. – (reg.) Băutură spirtoasă, distilată, din fructe; horincă: „Pălincuță, be-te-aș bine, / Nu te-aș be cu sie cine” (Bilțiu, 2006: 99). Termenul nu e specific în Maramureșul istoric (doar în Săpânța și Rona). E mai frecvent în Chioar și Codru (ALRRM, 1971: 461). – Din magh. pálinka „rachiu” (DEX, MDA) < srb. palinka < paliti „a arde” (Scriban, Șăineanu).
pălíncă, -i, s.f. – Băutură spirtoasă, distilată, din fructe; horincă. Termenul nu e specific în Maramureșul istoric (atestat doar în Săpânța și Rona). E mai frecvent în Chioar și Codru (ALR 1971: 461). – Din magh. pálinka (DEX).

pălincă dex

Intrare: pălincă
pălincă