pălan definitie

4 definiții pentru pălan

PĂLÁN, pălanuri, s. n. (Regional) Gard de scînduri; ulucă, zaplaz. Cîntă cucu pe pălan, Numai trei zile mai am. ȘEZ. II 56. Pe colea p’îngă pălan, Mă-ntîlnii c-un bogătan. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 435. – Variantă: pălánt (RETEGANUL, la CADE) s. n.
pălán s. n. (pl. pălanuri)
2) palánc n., pl. urĭ, și palán, pl. e (ung. palánk, par, palisadă, d. it. palanca. V. palancă 2). Trans. Munt. Gard de scîndurĭ groase orĭ de parĭ groșĭ. (Cel de scîndurĭ supțirĭ se numește ulucă, mold. zaplaz). – Și pălan, pl. e, și pălant, pl. e și urĭ. V. stobor.
pălan(t), V. palanc.

pălan dex

Intrare: pălan
pălan