păiș definitie

2 intrări

12 definiții pentru păiș

PĂÍȘ, păișuri, s. n. 1. Cantitate mare de paie. 2. (Pop.) Nume generic dat mai multor specii de păioase care se găsesc în vegetația pajiștilor naturale. – Pai + suf. -iș.
PĂÍȘ, păișuri, s. n. 1. Cantitate mare de paie. 2. (Pop.) Nume generic dat mai multor specii de păioase care se găsesc în vegetația pajiștilor naturale. – Pai + suf. -iș.
PĂÍȘ, păișuri, s. n. 1. (La sg. cu sens colectiv) Cantitate de paie. Cînd încep plantele a ieși, trebuie ferite de soare punîndu-se păiș... pe geamuri. La TDRG. ◊ Compus: păiș-arămiu = mare plantă erbacee din familia grami- neelor, cu florile reunite în spicușoare; crește în pămînturile calcaroase (Festuca porcii). 2. Păiuș (2).
păíș (pop.) s. n., pl. păíșuri
păíș s. n., pl. paíșuri
PĂÍȘ s. v. păiuș.
PĂÍȘ ~uri n. 1) Iarbă cu tulpină de tip pai, având frunze liniare, de obicei cu marginile răsucite, și inflorescența în formă de panicul, care crește, mai ales, prin locuri umede. 2) Loc unde sunt adunate multe paie. 3) Mulțime de paie. /pai + suf. ~iș
păiș n. paie rămase pe câmp după seceriș.
păíș și păĭúș n., pl. e și urĭ (d. paĭ). Cantitate de paĭe (rămase după seceriș, treĭerat orĭ puse la un loc): un coșar învălit cu păiș. Numele maĭ multor plante graminee: 1. aira caespitósa (numită și ĭarba bălțiĭ, pipiriguță saŭ tîrsoacă, din care se fac și măturĭ), 2. festuca ovina, 3. stipa capillata (numită și năgară), 4. agróstis álba ș. a. V. hălăcĭugă.
iș s. v. PĂIUȘ.
păiș-dulce s. v. BĂRBOASĂ.
Păiliță, Păiș, -ani v. Pai 7, 8.

păiș dex

Intrare: păiș
păiș
Intrare: Păiș
Păiș