pățanie definitie

13 definiții pentru pățanie

PĂȚÁNIE, pățanii, s. f. Întâmplare (neplăcută) ieșită din comun, neașteptată sau neobișnuită pe care o trăiește cineva; pătăranie, pățeală; p. ext. (la pl.) peripeții, aventuri. [Var.: (reg.) pățénie s. f.] – Păți + suf. -anie.
PĂȚÉNIE s. f. v. pățanie.
PĂȚÁNIE, pățanii, s. f. Întâmplare (neplăcută) ieșită din comun, neașteptată sau neobișnuită pe care o trăiește cineva; pătăranie, pățeală; p. ext. (la pl.) peripeții, aventuri. [Var.: (reg.) pățénie s. f.] – Păți + suf. -anie.
PĂȚÉNIE s. f. v. pățanie.
PĂȚÁNIE, pățanii, s. f. Întîmplare neplăcută, neașteptată sau neobișnuită; pătăranie. Expuse cu mutră amărîtă și glas plîns pățania copilașului său. REBREANU, R. II 94. ◊ (La pl.) Peripeții, aventuri. Pe cînd Abu-Hasan își povestea foarte aprins pățaniile, negustorul a pufnit de rîs. CARAGIALE, P. 152. – Pl. și: pățanii (RETEGANUL, P. I 29). – Variantă: pățénie (ISPIRESCU, L. 226) s. f.
PĂȚÉNIE s. f. v. pățanie.
pățánie (-ni-e) s. f., art. pățánia (-ni-a), g.-d. art. pățániei; pl. pățánii, art. pățániile (-ni-i-)
pățánie s. f. (sil. -ni-e), art. pățánia (sil. -ni-a), g.-d. art. pățániei; pl. pățánii, art. pățániile (sil. -ni-i-)
PĂȚÁNIE s. 1. (pop.) pătăranie, pățeală, (înv. și reg.) pataramă, pățire, (reg.) păț, pățău, pățitanie, pățitură, (Mold. și Bucov.) poroganie. (~ lui să-ți fie de învățătură,) 2. v. încurcătură. 3. v. peripeție.
PĂȚÁNIE ~i f. 1) Întâmplare neobișnuită (din viața unei persoane); pătăranie. 2) mai ales la pl. Întâmplare riscantă (descrisă într-o operă literară); peripeție; aventură. [G.-D. pățaniei] /a păți + suf. ~anie
pățanie f. întâmplare, mai adesea neplăcută: își spuseră toate pățeniile ISP. [V. pățì].
pățánie f., pl. ăniĭ (d. pățesc). Întîmplare neplăcută orĭ stranie: ĭa să-țĭ spun pățania!
PĂȚANIE s. 1. (pop.) pătăranie, pățeală, (înv. și reg.) pataramă, pățire, (reg.) păț, pățău, pățitanie, pățitură, (Mold. și Bucov.) poroganie. (~ lui să-ți fie de învățătură.) 2. încurcătură, poznă, (pop. și fam.) tărășenie, (fam.) comedie, dandana, istorie. (Ce ~ a avut de trăit!) 3. întîmplare, peripeție, (Mold.) jitie, (fam.) istorie, tărășenie. (A trecut prin multe ~.)

pățanie dex

Intrare: pățanie
pățanie substantiv feminin
  • silabisire: -ni-e
pățenie