păși definitie

15 definiții pentru păși

PĂȘÍ, pășesc, vb. IV. Intranz. 1. A face unul sau mai mulți pași, a înainta pas cu pas, a parcurge o distanță mergând pe jos; a se deplasa, a se duce, a călca, a merge. ♦ (Adesea fig.) A înainta, a avansa. 2. A intra, a pătrunde (într-un spațiu). ♦ Fig. A se apropia de sau a atinge o anumită vârstă, a intra într-o anumită perioadă de timp. 3. A ieși. 4. A trece (cu un singur pas sau cu câțiva pași) dincolo de ceva; a depăși. ◊ Tranz. Pășește șanțul. – Din pas3.
PĂȘÍ, pășesc, vb. IV. Intranz. 1. A face unul sau mai mulți pași, a înainta pas cu pas, a parcurge o distanță mergând pe jos; a se deplasa, a se duce, a călca, a merge. ♦ (Adesea fig.) A înainta, a avansa. 2. A intra, a pătrunde (într-un spațiu). ♦ Fig. A se apropia de sau a atinge o anumită vârstă, a intra într-o anumită perioadă de timp. 3. A ieși. 4. A trece (cu un singur pas sau cu câțiva pași) dincolo de ceva; a depăși. ◊ Tranz. Pășește șanțul. – Din pas3.
PĂȘI, pășesc, vb. IV. 1. Intranz. A face unui sau mai mulți pași, a înainta pas cu pas; a călca, a merge. Pășeam încet prin mijlocul misterioasei frumuseți [a poienii]. SADOVEANU, O. VII 223. Necăjit de oboseala care mă cuprinse, pășeam în neștire, oprindu-mă la fiecare douăzeci de pași să deslușesc cantonul. DUNĂREANU, CH. 115. De pe coastă, pe sub ulmi, Se scoboară mieii-n vale, Obosit și blînd popor, Și cîntînd pășește-agale O copilă-n urma lor. COȘBUC, P. 1157. ◊ Fig. Pe cer, în miez de noapte, Stau stelele în rînd, Iar luna printre ele Pășește meditînd. COȘBUC, P. II 268. Pășește lin o barcă pe unda adormită! ALEXANDRESCU, M. 97. ◊ Expr. A păși în vîrful picioarelor = a merge fără a face zgomot, a păși ușor. 2. Intranz. Fig. A înainta, a progresa, a se dezvolta. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn, clasa muncitoare, în fruntea întregului popor muncitor din țara noastră, pășește hotărît pe drumul construirii socialismului. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 4, 44. 3. Intranz. (Construit cu prep. «în», «prin» etc.) A intra. Cînd a pășit în casă, îi ardeau ochii și i-a ațintit asupra lui Panțîru. SADOVEANU, O. VIII 193. Tu auzi pășind în tindă – E iubitul care vine De mijloc să te cuprindă. EMINESCU, O. I 76. În casă nu i-aș păși Dacă nu mi te-aș iubi.! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 272. ♦ A apărea, a se prezenta, a-și face apariția. Iubirea e un înger ce-n casă cînd pășește Și pragul și căminul cu pasul lui sfințește. ALECSANDRI, T. II 107. 4. Tranz. A trece. îi aruncă o singură privire, de cum a pășit pragul. SAHIA, N. 93. Cum pășiră pragul porții, începură curțile și palaturile a hani. ISPIRESCU, L. 194. Dacă plouă... acest pîrîiaș neînsemnat, pre care un copil îl poate păși, se face atît de mare încît adese prăvale carele încărcate. NEGRUZZI, S. I 316. ◊ Intranz. (Construit cu prep. «peste») Nesimțit, s-a desprins canatul ferestrei... Jder a săltat și a pășit peste prichici. SADOVEANU, F. J. 603. ◊ Fig. Pășea peste greutăți totdeauna, cu nădejdea, că mîni o să fie mai bine decît azi. MIRONESCU, S. A. 57.
pășí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pășésc, imperf. 3 sg. pășeá; conj. prez. 3 să pășeáscă
pășí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pășésc, imperf. 3 sg. pășeá; conj. prez. 3 sg. și pl. pășeáscă
PĂȘÍ vb. 1. a călca, (înv. și reg.) a păsa. (A ~ în vârful picioarelor.) 2. v. apuca. 3. v. merge. 4. v. intra.
PĂȘÍ vb. v. abate, călca, contraveni, încalca, nesocoti, viola.
A PĂȘÍ ~ésc 1. intranz. 1) A face unul sau mai mulți pași. 2) A parcurge o distanță (cu pasul); a călca. 3) fig. A se deplasa înainte (în spațiu și în timp); a înainta; a avansa. 4) A trece făcând un pas. ~ peste pârâu. 2. tranz. A trece cu pasul; a călca. ~ groapa. /Din pas
pas v. (întrebuințat numai la imperativ) 1. a păși: pasă cu D-zeu fiica mea! ISP.; 2. a căuta: pasă de te du acolo CR. [Lit. a face un pas].
pășì v. a înainta pas cu pas, a umbla: copilul pășia în urma lui.
2) pășésc (est) și pîșésc (vest) v. intr. (d. pas 1. V. și pas 4). Fac pașĭ, merg, umblu: șĭ-a scrîntit picĭoru și nu poate păși. V. tr. Fac pașĭ pe deasupra cuĭva: l-a pășit calu fără să-l atingă. – Vechĭ și „mă depărtez” și „calc”: pășitor de lege, călcător de lege.
păși vb. v. ABATE. CĂLCA. CONTRAVENI. ÎNCĂLCA. NESOCOTI. VIOLA.
PĂȘI vb. 1. a călca, (înv. și reg.) a păsa. (A ~ în vîrful picioarelor.) 2. a apuca, a se îndrepta, a o lua, a merge, a se orienta, a pleca, a porni, (rar) a (se) îndruma, (pop.) a purcede, a se purta, (înv. și reg.) a năzui, (Transilv.) a arădui. (A ~ spre casă.)
a păși cu dreptul expr.. a începe cu bine, a lua un start bun
a păși cu stângul expr. a începe prost / neinspirat, a lua un start slab

păși dex

Intrare: păși
păși verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a