pârleaz definitie

13 definiții pentru pârleaz

PÂRLEÁZ, pârleazuri, s. n. Trecătoare îngustă peste un gard (mai ales la țară), făcută din una sau mai multe scânduri (ca niște trepte) care se sprijină, la extremități, pe câte un țăruș bătut în pământ. – Din bg., sb. prelaz.
PÂRLEÁZ, pârleazuri, s. n. Trecătoare îngustă peste un gard (mai ales la țară), făcută din una sau mai multe scânduri (ca niște trepte) care se sprijină, la extremități, pe câte un țăruș bătut în pământ. – Din bg., scr. prelaz.
PÎRLEÁZ, pîrleazuri, s. n. Trecătoare peste gardurile țărănești, făcută din trepte sau din una ori mai multe seînduri sau bîrne așezate orizontal pe niște stîlpi. în noaptea limpede, se aprind sus stelele nopții și jos, în sat, se aprind steluțele caselor de stuh; și se mai aprind stele negre și inimi tinere la pîrleazuri. SADOVEANU, O. I 51. Iacă-mă-s aci, mamă. Tocmai săream pîrleazu prin fundul grădinii, cînd m-ai strigat. BUJOR, S. 65. Să nu vii pe la pîrleaz, C-are tata-un cine breaz, Și te mușcă de obraz. HODOȘ, P. P. 43. – Variantă: (Mold.) pîrláz (SEVASTOS, C. 10, CREANGĂ, A. 14) s. n.
pârleáz s. n., pl. pârleázuri
pârleáz s. n., pl. pârleázuri
PÂRLEÁZ s. (reg.) săritoare, (prin Munt. și Transilv.) punte, (prin Munt.) scărilă. (A trecut în curtea vecinului sărind ~ul.)
pîrleáz (pârleázuri), s. n. – Scară sau treaptă de trecere peste un gard. Sl., cf. bg. prelĕz, sb., cr. prelaz, slov. prilaz (Cihac, II, 291; Conev 74), din sl. prĕlaziti „a traversa, a străbate”.
PÂRLEÁZ ~uri n. reg. Trecătoare îngustă peste gard. /<bulg., sb. prelaz
pârleaz (prilaz) n. trecătoare din scânduri peste un gard de nuiele: loc de pârleaz ISP. săria iute peste prilaz CR. [Bulg. PRELĬEZ].
pîrláz și pîrleáz (Munt. Mold.) și prĭláz (Olt. Trans.) n., pl. urĭ (ea dift. Bg. prelĭez, trecere peste gard, sîrb. prelaz, nsl. prilaz, d. vsl. prĭe-laziti, a păși dincolo, laziti, a se tîrî, lĭesti, a păși. V. iaz, islaz). Trepte făcute la un gard de nuĭele la țară ca să poată trece dincolo oameniĭ, dar nu și vitele. – În Buc. perelaz (rus. pereláz).
pîrleáz, V. pîrlaz.
PÎRLEAZ s. (reg.) săritoare, (prin Munt. și Transilv.) punte, (prin Munt.) scărilă. (A trecut în curtea vecinului sărind ~.)
a sări pârleazul expr. (pop. – d. fete) a-și pierde virginitatea.

pârleaz dex

Intrare: pârleaz
pârleaz substantiv neutru