pârlogit definitie

2 intrări

18 definiții pentru pârlogit

PÂRLOGÍ, pers. 3 părlogește, vb. IV. Refl. (Reg.: despre terenuri agricole nelucrate) A se părăgini. – Din pârloagă.
PÂRLOGÍT, -Ă, pârlogiți, -te, adj. (Reg.; despre terenuri agricole necultivate) Părăginit. – V. pârlogi.
PRILOGÍ vb. IV v. pârlogi.
PÂRLOGÍ, pârlogesc, vb. IV. Refl. (Reg.; despre terenuri agricole nelucrate) A se părăgini. – Din pârloagă.
PÂRLOGÍT, -Ă, pârlogiți, -te, adj. (Reg.; despre terenuri agricole nelucrate) Părăginit. – V. pârlogi.
PRILOGÍ vb. IV v. pârlogi.
PÎRLOGÍ, pîrlogesc, vb. IV. Refl. (Despre un teren de cultură) A se preface în pîrloagă; a se paragini, a se înțeleni. De muncit te-ai prăpădit, Locul ți s-a pîrlogit. POP. – Variantă: prilogí (PAMFILE, A. R. 26) vb. IV.
PÎRLOGÍT, -Ă, pîrlogiți, -te, adj. (Despre terenuri de cultură) Devenit pîrloagă; părăginit, înțelenit. Ogoarele obosite sînt abandonate spre a se înnoi și, în locul lor, se iau altele, pîrlogite și înțelenite. I. IONESCU, D. 351.
PRILOGÍ vb. IV v. pîrlogi.
!pârlogí (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se pârlogéște, imperf. 3 sg. se pârlogeá; conj. prez. 3 să se pârlogeáscă
pârlogí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pârlogésc, imperf. 3 sg. pârlogeá; conj. prez. 3 sg. și pl. pârlogeáscă
pârlogít adj. m., pl. pârlogíți; f. sg. pârlogítă, pl. pârlogíte
PÂRLOGÍ vb. v. părăgini, sălbătici.
PÂRLOGÍT adj. v. înțelenit, necultivat, nedesțelenit, nelucrat.
A PÂRLOGÍ pers. 3 ~ésc tranz. (terenuri) A face să se pârlogească; a părăgini. /Din pârloagă
A SE PÂRLOGÍ se ~éște intranz. (despre terenuri necultivate) A se transforma în pârloagă; a deveni pârloagă; a se acoperi cu buruieni; a se părăgini; a se înțelini. /Din pârloagă
pîrlogi vb. v. PĂRĂGINI. SĂLBĂTICI.
pîrlogit adj. v. ÎNȚELENIT. NECULTIVAT. NEDESȚELENIT. NELUCRAT.

pârlogit dex

Intrare: pârlogi
pârlogi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
prilogi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: pârlogit
pârlogit adjectiv