pârjoală definitie

14 definiții pentru pârjoală

chifteá sf [At: H IX, 365 / V: chef~, chiof~, chiuf~, cuf~ / Pl: ~de / E: tc köfte] 1 Preparat culinar făcut din carne tocată și prăjită în ulei. 2 (Pop; îe) De Ia ~ele la izmene Se spune despre cineva care istorisește faptele fără nici o legătură între ele.
PÂRJOÁLĂ, pârjoale, s. f. (Reg.) 1. Bucată de carne friptă la grătar. 2. Chiftea mare, dată prin pesmet și prăjită în grăsime. – Din tc. pirzola, bg. păržola.
PÂRJOÁLĂ, pârjoale, s. f. (Reg.) 1. Bucată de carne friptă la grătar. 2. Chiftea mare, dată prin pesmet și prăjită în grăsime. – Din tc. pirzola, bg. păržola.
PÎRJOÁLĂ, pîrjoale, s. f. 1. Bucată de carne sau (mai rar) de pește, friptă pe grătar. V. costiță, fleică. Chifteluțe marinate cu tarhon; pîrjoală de nisetru; patricieni la grătar. CARAGIALE, S. N. 221. 2. (Mold.) Tocătură de carne, dată prin făină sau pesmet și prăjită; chiftea. Numai un rînd de pelinașe, să ne dregem, și cîte-o pîrjoală Eu mor după pîrjoalele lu Tripcovici! C. PETRESCU, C. V. 59. Cînd o văd că cere vin curat și pîrjoale, știu că n-are nimic. NEGRUZZI, S. III 78.
pârjoálă (reg.) s. f., g.-d. art. pârjoálei; pl. pârjoále
pârjoálă s. f., g.-d. art. pârjoálei, pl. pârjoále
PÂRJOÁLĂ s. v. chiftea.
PÂRJOÁLĂ ~e f. Preparat culinar din carne tocată, cu adaos de ou și de condimente, căruia i se dă formă de turtă mică și care se prăjește în grăsime. /<turc. pirzola, bulg. păržola
pârjoală f. felie de carne friptă pe cărbuni. [Slovean PRAJOLA].
chifteá, chefteá și chĭofteá f., pl. ele (turc. [d. pers.] köfte, pop. küfte). Turtișoară de carne tocată prăjită în unt (numită în Mold. și pîrjoală). Cînd aceste turte îs micĭ și puse în sos se numesc chiftele marinate. – În Munt. piftea, vulgarizm de răŭ gust. V. perișoară.
parpalác și pîrpalác n., pl. e (cp. cu părpăli, a pîrpoli). Nord. Felie de carne de la coastă. – În sud pîrjoală.
pîrjoálă (oa dift.) f., pl. e (maĭ vechĭu brijoală, auzit de mine în Galațĭ, mrom. brujolă, venit de la Grecĭ, d. ven. brisola, it. brociola, -uola, costiță friptă, de unde turc. pyržola, bg. pŭržola, nsl. pražola, bržola, sîrb. brižolica). Munt. Mold. sud. Garf, costiță friptă pe grătar. Mold. Chiftea prăjită în unt orĭ în untură. V. parpalac, fleĭcă, friptură.
pîrjoa s. v. CHIFTEA.
pârjoală, pârjoale s. f. v. parașută

pârjoală dex

Intrare: pârjoală
pârjoală substantiv feminin