pântecare definitie

2 intrări

8 definiții pentru pântecare

PÂNTECÁRE, pântecări, s. f. (Reg.) Diaree. – Pântec + suf. -are.
PÂNTECÁRE s. f. (Reg.) Diaree. – Pântec + suf. -are.
PÎNTECÁRE s. f. (Regional) Pîntecăraie. Dureri crîncene de stomah și pîntecare mare. MARIAN, NA. 398.
!pântecáre (reg.) s. f., g.-d. art. pântecắrii; pl. pântecắri
pântecáre s. f., g.-d. art. pântecării
PÂNTECÁRE s. v. diaree, dizenterie.
pântecár, pântecáre, s.n. (reg.) 1. diaree. 2. chingă. 3. burtieră.
pîntecare s. v. DIAREE. DIZENTERIE.

pântecare dex

Intrare: pântecare
pântecare substantiv feminin
Intrare: pântecar
pântecar