pâșin definitie

8 definiții pentru pâșin

PÎȘÍN, -Ă, pîșini, -e, adj. (Mold.) Blajin, liniștit; rezervat. O vezi cît e de pîșină, dar și asta are două coaste de drac într-însa. CREANGĂ, O. A. 197. Pîșină și bună mai era mătușa Săftica, de s-o pui la rană. CONTEMPORANUL, VI 99. – Variantă: pășin, -ă adj.
PÎȘÍN, -Ă pîșini, -e adj. (Reg.) Blajin, liniștit; rezervat. [Var.: pășin, -ă adj.] – Ucr., rus. pyšnyj, pol. pyszny.
pâșín (reg.) adj. m., pl. pâșíni; f. pâșínă, pl. pâșíne
pâșín adj. m., pl. pâșíni; f. sg. pâșínă, pl. pâșíne
PÂȘÍN adj. v. agreabil, blajin, blând, bun, domol, fudul, grandoman, infatuat, încrezut, înfumurat, îngâmfat, megaloman, mândru, orgolios, pașnic, plăcut, reticent, reținut, rezervat, rușinos, semeț, sfiicios, sfios, timid, trufaș, țanțoș, vanitos.
pâșin a. Mold. smerit, liniștit: o vezi cât e de pâșină CR. [Vechiu-rom. pășen, trufaș = slav. PYȘANŬ, înfumurat].
pî́șen, -ă adj. (vsl. pyšanŭ, part. d. pyšati sen, a se mîndri, a fi mîndru; rus. pyšnyĭ, mîndru, luxos; pol. pyszny). Vechĭ. Trufaș. Azĭ. Nord (pîșin). Modest prefăcut, ipocrit, spăsit (după ce va fi trecut pin înț. de „rezervat”): moșu tăcea mereŭ pîșin (CL. 1910, 4, 215. Oltenița?. – Și în Șez. 30, 167). – Greșit scris pășean la Cdr.
pîșin adj. v. AGREABIL. BLAJIN. BLÎND. BUN. DOMOL. FUDUL. GRANDOMAN. INFATUAT. ÎNCREZUT. ÎNFUMURAT. ÎNGÎMFAT. MEGALOMAN. MÎNDRU. ORGOLIOS. PAȘNIC. PLĂCUT. RETICENT. REȚINUT. REZERVAT. RUȘINOS. SEMEȚ. SFIICIOS. SFIOS. TIMID. TRUFAȘ. ȚANȚOȘ. VANITOS.

pâșin dex

Intrare: pâșin
pâșin adjectiv