OXIDIMETRÍE s. f. Ansamblul metodelor de dozare volumetrică a unor compuși, bazat pe folosirea ca reactivi a soluțiilor de oxidanți. – Din germ. Oxydimetrie.

OXIDIMETRÍE s. f. Ansamblul metodelor de dozare volumetrică a unor compuși, bazat pe folosirea ca reactivi a soluțiilor de oxidanți. – Din germ. Oxydimetrie.

oxidimetríe (-me-tri-) s. f., art. oxidimetría, g.-d. oxidimetríi, art. oxidimetríei

oxidimetríe s. f. (sil. -tri-), art. oxidimetría, g.-d. oxidimetríi, art. oxidimetríei

OXIDIMETRÍE s.f. Metodă de analiză chimică cantitativă a substanțelor bazată pe fenomenul de oxidare. [Gen. -iei. / < fr. oxydimétrie].

OXIDIMETRÍE s. f. metodă de analiză chimică cantitativă a substanțelor, bazată pe oxidare. (< fr. oxydimétrie)