oxidant definitie

12 definiții pentru oxidant

OXIDÁNT, -Ă, oxidanți, -te, adj., s. m. 1. Adj., s. m. (Substanță) care are proprietatea de a produce o oxidare. 2. Adj. (Biol.) Oxidativ (2). – Din fr. oxydant.
OXIDÁNT, -Ă, oxidanți, -te, adj. 1. Care are proprietatea de a oxida, care produce oxidare. ♦ (Substantivat, m.) Substanță care are proprietatea de a produce o oxidare. 2. (Biol.) Oxidativ (2). – Din fr. oxydant.
OXIDÁNT, -Ă, oxidanți, -te, adj. Care are proprietatea de a oxida, care produce oxidare. ♦ (Substantivat, m.) Substanță care are proprietatea de a produce o oxidare. Ozonul este unul dintre cei mai puternici oxidanți.
oxidánt1 adj. m., pl. oxidánți; f. oxidántă, pl. oxidánte
*oxidánt2 s. m., pl. oxidánți
oxidánt adj. m., pl. oxidánți; f. sg. oxidántă, pl. oxidánte
Oxidant ≠ dezoxidant
OXIDÁNT, -Ă adj., s.m. 1. (Substanță) care are proprietatea de a oxida. 2. Oxidativ. [Cf. fr. oxydant].
OXIDÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță) care poate provoca o oxidare. (< fr. oxydant)
OXIDÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival v. OXIDATIV. /<fr. oxydant
oxidant a. ce are proprietatea da a oxida.
*oxidánt, -ă adj. și s. (fr. oxydant). Chim. Care oxidează.

oxidant dex

Intrare: oxidant
oxidant adjectiv