11 definiții pentru ovul
OVÚL, ovule,
s. n. Gametul femel al animalelor care se formează și se dezvoltă în ovar. ♦ Element sexual femel al plantelor fanerogame, produs al carpelelor, care, după fecundare, se transformă în sămânță. – Din
fr. ovule. OVÚL, ovule,
s. n. Gametul femel al animalelor. ♦ Element sexual femel al plantelor fanerogame, produs al carpelelor, care, după fecundare, se transformă în sămânță. – Din
fr. ovule. OVÚL, ovule,
s. n. Celulă sexuală femelă la plante și la animale, care, în urma fecundării, dă naștere embrionului. în ovare sînt fabricate celulele sexuale femeiești sau ovulele. ANATOMIA 248. ♦ Parte principală a carpelei plantelor fanerogame, care, după fecundare, se transformă în sămînță.
OVUL FECUNDÁT s. v. zigot. OVÚL s.n.
1. Celulă sexuală produsă de ovar, care, după fecundație, dă naștere embrionului. ♦ Parte a carpelei plantelor fanerogame care, după fecundare, se transformă în sămânță.
2. Drajeu de forma unui ou, de obicei mare cât o cireașă, preparat din glicerină, solidificată, care conține un medicament. [Var. ovulă s.f. / < fr. ovule].
OVÚL s. n. 1. gamet femel produs de ovar. 2. parte a carpelei plantelor fanerogame care, după fecundare, se transformă în sămânță. 3. drajeu de forma unui ou mare cât o cireașă, din glicerină solidificată, care conține un medicament. (< fr. ovule)
OVÚL ~e n. 1) (la animale) Celulă sexuală femelă. 2) (la plantele cu flori) Parte din carpelă care, după fecundare, se preface în sămânță. /<fr. ovule *óvul n., pl. e (lat. științific óvulum, dim. d. lat. ovum, oŭ). Șt. nat. Produs al ovaruluĭ, care, după fecundare, devine făt la vivipare, oŭ la ovipare și sămînță la plante. – Fals
óvulă (f., pl. e) saŭ
ovúl, -úlă (după fr.).
Ovul dex online | sinonim
Ovul definitie