OVÍN, -Ă, ovini, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Despre animale) Din familia oii și a caprei; (despre produse) care provin de la oi sau de la capre; de oaie sau de capră. 2. S. f. (La pl.) Denumire generică dată oilor; (și la sg.) animal din familia oii. – Din fr. ovin.

OVÍN, -Ă, ovini, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Despre animale) Din familia oii și a caprei; (despre produse) care provin de la oi sau de la capre; de oaie sau de capră. 2. S. f. (La pl.) Denumire generică dată oilor; (și la sg.) animal din familia oii. – Din fr. ovin.

OVÍN, -Ă, ovini, -e, adj. De oaie, din familia sau din speța oii și a caprei. Rasă ovină. ♦ (Substantivat, f. pl.) Subfamilie a rumegătoarelor, avînd ca genuri principale oaia și capra; (la sg.) animal care face parte din această subfamilie.

ovín adj. m., pl. ovíni; f. ovínă, pl. ovíne

ovín adj. m., pl. ovíni; f. sg. ovínă, pl. ovíne

ovíne s. f. pl.

OVÍN, -Ă adj. Referitor la oi sau la capre. // s.f.pl. Subfamilie a rumegătoarelor, din care fac parte oaia și capra; (la sg.) animal din această subfamilie. [Cf. fr. ovin, lat. ovinus].

OVÍN, -Ă I. adj. referitor la oi. II. s. f. pl. subfamilie a rumegătoarelor: oaia. (< fr. ovin, lat. ovinus)

OVÍN ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de ovine; propriu ovinelor. 2) (despre produse) Care provine de la ovine. /<fr. ovine

OVÍNĂ ~e f. 1) la pl. Grup de animale rumegătoare de talie medie, cornute, având corpul acoperit cu lână (reprezentanți: oaia, capra, muflonul etc.). 2) Animal din acest grup. /<fr. ovine

*ovín, -ă adj. (lat. ovinus. V. oină 2). De oaĭe: rasa ovină.