Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

34 defini╚Ťii pentru ovilit

OFIL├Ź, ofilesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre plante) A se ve╚Öteji, a p─âli; a se ├«ng─âlbeni. ÔŚŐ Tranz. Seceta ofile╚Öte plantele. 2. Fig. (Despre persoane) A-╚Öi pierde culoarea, prospe╚Ťimea fe╚Ťei; a se fana, a se trece; a-╚Öi pierde puterea, vigoarea, a se vl─âgui. [Var.: (├«nv. ╚Öi reg.) ovil├ş vb. IV] ÔÇô Din rus. ohiletÔÇÖ ÔÇ×a se piperniciÔÇŁ.
OFILIT, -─é, ofili╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre plante) Ve╚Ötejit, p─âlit, ├«ng─âlbenit. 2. Fig. Palid, tras, trecut; slab, uscat; lipsit de vigoare, istovit. [Var.: (├«nv. ╚Öi reg.) ovil├şt, -─â adj.] ÔÇô V. ofili.
OVIL├Ź vb. IV v. ofili.
OVIL├ŹT, -─é adj. v. ofilit.
OFIL├Ź, ofilesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre plante) A se ve╚Öteji, a p─âli; a se ├«ng─âlbeni. ÔŚŐ Tranz. Seceta ofile╚Öte plantele. 2. Fig. (Despre persoane) A-╚Öi pierde culoarea, prospe╚Ťimea fe╚Ťei; a se fana, a se trece; a-╚Öi pierde puterea, vigoarea, a se vl─âgui. [Var.: (├«nv. ╚Öi reg.) ovil├ş vb. IV] ÔÇô Din rus. ohiletÔÇÖ ÔÇ×a se piperniciÔÇŁ.
OFIL├ŹT, -─é, ofili╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre plante) Ve╚Ötejit, p─âlit, ├«ng─âlbenit. 2. Fig. Palid, tras, trecut; slab, uscat; lipsit de vigoare, istovit. [Var.: (├«nv. ╚Öi reg.) ovil├şt, -─â adj.] ÔÇô V. ofili.
OVIL├Ź vb. IV v. ofili.
OVIL├ŹT, -─é adj. v. ofilit.
OFIL├Ź, ofilesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre plante ╚Öi p─âr╚Ťi ale lor) A se ve╚Öteji, a p─âli, a (se) trece; a se ├«ng─âlbeni. Transport─âm un pom...Cum l-o atinge soarele, se ofile╚Öte. GALAN, Z. R. 108. Prea a╚Ťi f─âcut cald aici. Uite cum s-au ofilit frunzele! BASSARABESCU, S. N. 145. Nu-nflore╚Öte, Nici nu rode╚Öte ╚śi nici locul nu-i prie╚Öte, Ci mai mult se ofile╚Öte. TEODORESCU, P. P. 174. 2. Fig. (Despre oameni) A-╚Öi pierde culoarea, fr─âgezimea fe╚Ťei; a-╚Öi pierde vigoarea, puterea. Dochia se ofilea pe zi ce merge ╚Öi fire de argint ├«i r─âs─âreau ├«n p─âr. SADOVEANU, O. I 272. ÔŚŐ Tranz. Numai cine-a p─âscut dorul ╚śtie cinÔÇÖ mi-a albit p─ârul ╚śi mi-a ofilit trup╚Öorul. TEODORESCU, P. P. 327. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit ╚Öi regional) ovil├ş (NEGRUZZI, S. I 275) vb. IV.
OFIL├ŹT, -─é, ofili╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre plante ╚Öi p─âr╚Ťi ale lor) Ve╚Ötejit, p─âlit, ├«ng─âlbenit. Purta la p─âl─ârie o ramur─â ofilit─â de liliac. CARAGIALE, O. III 96. V─âzu codrul ofilit. P─éSCULESCU, E. P. 265. 2. Fig. (Despre oameni ╚Öi fa╚Ťa lor) Palid, tras (la fa╚Ť─â); slab, uscat; lipsit de vigoare, istovit, sl─âbit. Era ofilit─â ╚Öi slab─â. DUMITRIU, N. 26. [├Ämi] veneau lacrimile c├«nd o vedeam at├«t de ofilit─â. SADOVEANU, O. I 315. Mi-e mil─â de obraz C─â r─âm├«ne fript ╚Öi ars ╚śi r─âm├«ne ofilit. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 102. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit ╚Öi regional) ovil├şt,-─â (NEGRUZZI, S. I 100) adj.
OVIL├Ź vb. IV v. ofili.
OVIL├ŹT, -─é adj. v. ofilit.
ofil├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ofil├ęsc, imperf. 3 sg. ofile├í; conj. prez. 3 s─â ofile├ísc─â
ofil├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ofil├ęsc, imperf. 3 sg. ofile├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ofile├ísc─â
OFIL├Ź vb. a (se) ├«ng─âlbeni, a p─âli, a (se) trece, a (se) usca, a (se) ve╚Öteji, (ast─âzi rar) a t├ónji, (pop.) a (se) g─âlbeni, (├«nv. ╚Öi reg.) a seca, (reg.) a (se) petrece, a (se) p├óh─âvi, (prin Mold.) a (se) prob─âjeni, (prin Mold. ╚Öi Transilv.) a (se) probozi, (Mold. ╚Öi Bucov.) a (se) ugili. (O plant─â care s-a ~.)
OFIL├Ź vb. v. fana, trece.
OFIL├ŹT adj. galben, ├«ng─âlbenit, p─âlit, trecut, uscat, ve╚Öted, ve╚Ötejit, (pop.) g─âlbenit, (reg.) p├óh─âvit, (Mold. ╚Öi Bucov.) ugilit. (O plant─â, o floare ~.)
OFIL├ŹT adj. v. fanat, trecut.
Ofilit Ôëá neofilit
ofil├ş (ofil├ęsc, ofil├şt), vb. ÔÇô 1. A se ve╚Öteji. ÔÇô 2. A sl─âbi, a se usca pe picioare. ÔÇô Var. (Mold.) ovili, ugili. Sl. v─Öliti, f─âr─â ├«ndoial─â ├«n forma *uv─Öliti, cf. sl. uv─Ön─ůti (Cihac, II, 235), uv─Ödati (Tiktin), rut. uvialii (Byhan 340), rus. ochileti (Candrea), cu acela╚Öi sens.
A OFIL├Ź ~├ęsc tranz. A face s─â se ofileasc─â. /<rus. ohil─Ľti
A SE OFIL├Ź m─â ~├ęsc intranz. 1) (despre plante) A pierde vlaga ╚Öi fr─âgezimea; a se ve╚Öteji. 2) fig. (despre persoane) A pierde prospe╚Ťimea fizic─â; a se ve╚Öteji. /<rus. ohil─Ľti
ovil├şt, ovil├şt─â, ovil├ş╚Ťi, ovil├şte, adj. (├«nv.) s─ârac, s─ârman.
ofil├Č v. 1. a (se) ├«ng─âlbini, a l├óngezi: de rumen─â ce erea se ofilise ISP.; 2. a se trece, a se vesteji. [V. ovil├Č].
ofilit a. veșted, lânged.
ovil├Č v. Mold. a ofili: ├«mp─âratul ovilit ╚Öi sarb─âd la fa╚Ť─â. [Rut. UVIALI─Č, ve╚Öted].
ofil├ęsc (ob.), ofel├ęsc (Serbia), ovil├ęsc ╚Öi ubil├ęsc (nord) ╚Öi ovel├ęsc, ovil├ęsc (vech─ş) v. tr. (vsl. *u-venliti = venliti, nsl. veniti, rus. uv─ş├ínut─ş, a ofili; rut. uv─ş├íly─ş, ofilit. V. ugilit). Ve╚Ötezesc. ├Äng─âlbenesc, usuc. V. refl. M─â ve╚Ötezesc. M─â ├«ng─âlbenesc, m─â usuc: florile sÔÇÖa┼ş ofilit. Fig. A te ofili de ├«ntristare. Vech─ş. M─â descurajez. V. milcu─şesc.
ovel├ęsc ╚Öi ovil├ęsc, V. ofilesc.
ovil├şt, -─â adj. (d. ovilesc). Vech─ş. S─ârman, s─ârac.
ofili vb. v. FANA. TRECE.
OFILI vb. a (se) îngălbeni, a păli, a (se) trece, a (se) usca, a (se) veșteji, (astăzi rar) a tînji, (pop.) a (se) gălbeni, (înv. și reg.) a seca, (reg.) a (se) petrece, a (se) pîhăvi, (prin Mold.) a (se) probăjeni, (prin Mold. și Transilv.) a (se) probozi, (Mold. și Bucov.) a (se) ugili. (O plantă care s-a ~.)
ofilit adj. v. FANAT. TRECUT.
OFILIT adj. galben, îngălbenit, pălit, trecut, uscat, veșted, veștejit, (pop.) gălbenit, (reg.) pîhăvit, (Mold. și Bucov.) ugilit. (O plantă, o floare ~.)
ofili, ofilesc v. t. a bate zdravăn, a desfigura în bătaie.

Ovilit dex online | sinonim

Ovilit definitie

Intrare: ofili
ofili verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
ovili verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: ofilit
ovilit
ofilit adjectiv