OVALIZÁ, pers. 3 ovalizează, vb. I. Refl. (Tehn.; despre corpuri cilindrice) A se deforma prin uzură astfel încât secțiunea circulară să devină ovală; a lua formă ovală. – Din fr. ovaliser.

OVALIZÁ, pers. 3 ovalizează, vb. I. Refl. (Tehn.; despre corpuri cilindrice) A se deforma prin uzură astfel încât secțiunea circulară să devină ovală; a lua formă ovală. – Din fr. ovaliser.

!ovalizá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se ovalizeáză

ovalizá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. ovalizeáză

OVALIZÁ vb. I. refl. A se face, a deveni oval. [P.i.3 -zează. / < fr. ovaliser].

OVALIZÁ vb. refl. a deveni oval. (< fr. ovaliser)

A SE OVALIZÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre corpuri cilindrice) A se deforma prin uzare, căpătând formă ovală. /<fr. ovaliser