5 definiții pentru outsider
OUTSIDER, outsideri,
s. m. 1. Întreprindere dintr-o anumită ramură a economiei, care nu face parte din monopolul sau monopolurile dominante din ramura respectivă.
2. Concurent sau echipă cu slabe șanse de câștig într-o competiție sportivă.
3. Cal care nu este favorit într-un concurs hipic. [
Pr.: áÅtsaÄdăr] –
Cuv. engl. ÓUTSIDER subst. 1. Cal care în mod normal nu are șansa să câștige într-un concurs hipic.
2. Concurent sau echipă cu slabe șanse de câștig într-o competiție sportivă.
3. (
Ec. pol.) Întreprindere capitalistă rămasă în afara unei organizații monopoliste. [
Pr.: áutsaidăr] –
Cuv. engl. !outsider (
angl.) [
pron. áÅtsaÄ©dăr] (out-)
s. m.,
pl. outsideri
OUTSIDER s.m.
1. (Anglicism) Străin, din afară; situat în afară. ♦ Declasat.
2. (Sport) Cal care nu are șanse să ocupe un loc de frunte în concursurile hipice. ♦ Sportiv (sau echipă) fără prea mari șanse într-o competiție.
3. Întreprindere care nu face parte dintr-o uniune monopolistă. [Pron. áut-sai-dăr. / < engl. outsider].
OUTSIDER [AUT-SAI-DĂR]
s. m. 1. întreprindere capitalistă care nu face parte dintr-o uniune monopolistă. ◊ declasat 2. (sport) concurent cu slabe șanse de a câștiga. (< engl. outsider)
Outsider dex online | sinonim
Outsider definitie
Intrare: outsider
outsider substantiv masculin