OTCÓȘ s. n. (Regional) Rînd, brazdă de nutreț cosită și lăsată să se usuce. Mi-arde inimioara-n coș, Ca fînul vara-n otcoș. PAMFILE, A. R. 154.

OTCÓȘ s. n. (Reg.) Brazdă, rând de nutreț cosit și lăsat să se usuce. – Sb. otkos.

OTCÓȘ s. v. brazdă, polog.

otcóș s. n. – (Banat, Olt.) Brazdă de fîn cosit, polog. Sb. otkos (Candrea), cf. bg. otkos (Conev 69).

ótcos s.n. (reg.) brazdă de iarbă tăiată, polog; mănunchi de spice secerate.

otcoș s. v. BRAZDĂ. POLOG.