otarac definitie

2 definiții pentru otarac

OTARÁC, otarace, s. n. (Regional) Scăunaș (format dintr-o scîndură așezată transversal) la capătul dinainte al luntrii de pescuit. Luntrile de pescuit. [au] un fel de scaun transversal numit. otarac. ANTIPA, P. 76.
OTARÁC, otarace, s. n. (Reg.) Scăunaș (format dintr-o scândură așezată transversal) la capătul dinainte al luntrei de pescuit.

otarac dex

Intrare: otarac
otarac