Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru ostropel

OSTROP├ëL, ostropeluri, s. n. Fel de m├óncare preparat─â din carne (de pas─âre), cu sos de o╚Ťet, f─âin─â ╚Öi usturoi; ostrope╚Ť. ÔÇô Et. nec.
OSTROP├ëL, ostropeluri, s. n. Fel de m├óncare preparat─â din carne (de pas─âre), cu sos de o╚Ťet, f─âin─â ╚Öi usturoi; ostrope╚Ť. ÔÇô Et. nec.
OSTROP├ëL, ostropeluri, s. n. Fel de m├«ncare preparat─â din carne de miel sau de pas─âre, cu sos de o╚Ťet, f─âin─â ╚Öi usturoi.
ostrop├ęl s. n., pl. ostrop├ęluri
ostrop├ęl s. n., pl. ostrop├ęluri
OSTROP├ëL s. (reg.) ostrope╚Ť. (~ dietetic de vit─â.)
OSTROP├ëL ~uri n. Fel de m├óncare preg─âtit─â din carne (de iepure, de pas─âre, de miel), pr─âjit─â pu╚Ťin ╚Öi fiart─â, la care se adaug─â un sos din f─âin─â, ceap─â ╚Öi usturoi verde. /Orig. nec.
ostrop─â╚Ť (ostropel) n. tocan─â de miel cu usturoiu: avusesem poft─â s─â m─ân├ónc un ostrop─â╚Ť AL. [Origin─â necunoscut─â].
OSTROPEL s. (reg.) ostrope╚Ť. (~ dietetic de vit─â.)

Ostropel dex online | sinonim

Ostropel definitie

Intrare: ostropel
ostropel substantiv neutru