Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru ostrope╚Ť

OSTROPß║«╚Ü s. n. v. ostrope╚Ť.
OSTROP├ë╚Ü, ostrope╚Ťuri, s. n. (Reg.) Ostropel. ÔŚŐ Expr. A umbla cu ostrope╚Ťul = a umbla din cas─â ├«n cas─â, invit├ónd la osp─â╚Ťul de a doua zi dup─â cununie. [Var.: ostropß║»╚Ť s. n.] ÔÇô Et. nec.
OSTROPß║«╚Ü s. n. v. ostrope╚Ť.
OSTROP├ë╚Ü, ostrope╚Ťuri, s. n. (Reg.) Ostropel. ÔŚŐ Expr. A umbla cu ostrope╚Ťul = a umbla din cas─â ├«n cas─â, invit├ónd la osp─â╚Ťul de a doua zi dup─â cununie. [Var.: ostropß║»╚Ť s. n.] ÔÇô Et. nec.
OSTROPß║«╚Ü s. n. v. ostrope╚Ť.
OSTROP├ë╚Ü, ostrope╚Ťuri, s. n. (Mold.) Ostropel. Avusesem poft─â s─â m─âninc un ostrope╚Ť de iepure. ALECSANDRI, T. 239. ÔÇô Variant─â: ostropß║»╚Ť (NEGRUZZI, S. I 207) s. n.
OSTROPÉȚ s. v. ostropel.
ostropß║»╚Ť (-╚Ťuri), s. n. ÔÇô (Mold.) Fel de m├«ncare din carne de pas─âre sau de v├«nat cu sos picant cu o╚Ťet ╚Öi usturoi. ÔÇô Var. (Munt.) ostropel. Comp. din sl. ostro- ÔÇ×picant, ├«n╚Ťep─âtorÔÇŁ, cu bg., sb. pe─Źeno ÔÇ×friptur─âÔÇŁ, pentru comp., cf. bg. ostrovr─âh ÔÇ×ascu╚Ťit la v├«rfÔÇŁ, ostroglav ÔÇ×cu cap ascu╚ŤitÔÇŁ etc. Cf. Cihac, II, 232 (dup─â Tiktin, din ostrop < sl. ostru ╚Öi sl. drobu ÔÇ×potroaceÔÇŁ; dup─â Scriban, din sl. *ostropici).
ostrop─â╚Ť (ostropel) n. tocan─â de miel cu usturoiu: avusesem poft─â s─â m─ân├ónc un ostrop─â╚Ť AL. [Origin─â necunoscut─â].
ostropß║»╚Ť (est) n., pl. e╚Ťe ╚Öi ─â╚Ťur─ş, ╚Öi ostrop─ş├ęl (vest) n., pl. e (vsl. *ostrop─şc─ş, d. ostr┼ş, ascu╚Ťit, aspru, acru; s├«rb. ostika, o╚Ťet). M├«ncare de pu─ş cu sos de o╚Ťet, usturo─ş ╚Öi f─âin─â.
ostrope╚Ť s. v. OSTROPEL.

Ostrope╚Ť dex online | sinonim

Ostrope╚Ť definitie

Intrare: ostrope╚Ť
ostrop─â╚Ť
ostrope╚Ť