11 definiții pentru ostrogot
OSTROGÓT, -Ă, ostrogoți, -te,
s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. (La
pl.) Populație de neam germanic aparținând ramurii răsăritene a goților; (și la
sg.) persoană care făcea parte din această populație.
2. Adj. Care aparține ostrogoților (
1), privitor la ostrogoți; ostrogotic. – Din
fr. ostrogot, lat. Ostrogothus. OSTROGÓT, -Ă, ostrogoți, -te,
s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană care făcea parte din triburile germanice medievale ale goților de est.
2. Adj. Care aparține ostrogoților (
1), privitor la ostrogoți; ostrogotic. – Din
fr. ostrogot, lat. Ostrogothus. OSTROGÓT, -Ă, ostrogoți, -te,
s. m. și
f. Persoană care făcea parte din triburile germanice medievale ale goților de est. Regina ostrogoților [titlu], COȘBUC, P. I 119. ◊ (Adjectival) E regina ostrogotă! Dar în turn aici e roabă. COȘBUC, P. I 120.
ostrogót adj. m.,
s. m.,
pl. ostrogóți;
adj. f.,
s. f. ostrogótă,
pl. ostrogóte
ostrogót s. m., adj. m., pl. ostrogóți; f. sg. ostrogótă, pl. ostrogóte OSTROGÓT adj. v. ostrogotic. OSTROGÓT1 ~tă (~ți, ~te) m. și f. ist. Persoană care făcea parte din ramura de răsărit a goților. /<fr. ostrogot, lat. Ostrogothus OSTROGÓT2 ~tă (~ți, ~te) ist. Care aparținea ostrogoților. /<fr. ostrogot, lat. ostrogothus Ostrogoți m. pl. Goți orientali cari pătrunseră în Italia, unde ajunseră puternici sub regele lor Teodoric (493-526); iar după el, puterea lor declină și sucombă (553) sub atacurile lui Justinian.
OSTROGOT adj. (IST.) ostrogotic. (Triburi ~.) OSTROGÓȚI (< fr.; lat. Ostrogothus „goții de est”) s. m. pl. Populație de neam germanic aparținând ramurii răsăritene a goților. În sec. 3-4 se aflau pe teritoriul dintre Don și Nistru (în N se întindeau până în S actualului stat Belarus, iar în S până la Marea Neagră). Învinși de huni (370/375) o parte dintre ei s-au așezat de-a lungul Dunării (c. 450); când s-a prăbușit (454-455), Theodoric a condus invazia o. în Pen. Italică, unde a întemeiat Regatul o. (489-553). Statul lor a fost cucerit de împăratul bizantin Iustinian I, după care rolul istoric al o. încetează. Ostrogot dex online | sinonim
Ostrogot definitie
Intrare: ostrogot (s.m.)
ostrogot substantiv masculin