Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru ostrogot

OSTROG├ôT, -─é, ostrogo╚Ťi, -te, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. (La pl.) Popula╚Ťie de neam germanic apar╚Ťin├ónd ramurii r─âs─âritene a go╚Ťilor; (╚Öi la sg.) persoan─â care f─âcea parte din aceast─â popula╚Ťie. 2. Adj. Care apar╚Ťine ostrogo╚Ťilor (1), privitor la ostrogo╚Ťi; ostrogotic. ÔÇô Din fr. ostrogot, lat. Ostrogothus.
OSTROG├ôT, -─é, ostrogo╚Ťi, -te, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care f─âcea parte din triburile germanice medievale ale go╚Ťilor de est. 2. Adj. Care apar╚Ťine ostrogo╚Ťilor (1), privitor la ostrogo╚Ťi; ostrogotic. ÔÇô Din fr. ostrogot, lat. Ostrogothus.
OSTROG├ôT, -─é, ostrogo╚Ťi, -te, s. m. ╚Öi f. Persoan─â care f─âcea parte din triburile germanice medievale ale go╚Ťilor de est. Regina ostrogo╚Ťilor [titlu], CO╚śBUC, P. I 119. ÔŚŐ (Adjectival) E regina ostrogot─â! Dar ├«n turn aici e roab─â. CO╚śBUC, P. I 120.
ostrog├│t adj. m., s. m., pl. ostrog├│╚Ťi; adj. f., s. f. ostrog├│t─â, pl. ostrog├│te
ostrog├│t s. m., adj. m., pl. ostrog├│╚Ťi; f. sg. ostrog├│t─â, pl. ostrog├│te
OSTROGÓT adj. v. ostrogotic.
OSTROG├ôT1 ~t─â (~╚Ťi, ~te) m. ╚Öi f. ist. Persoan─â care f─âcea parte din ramura de r─âs─ârit a go╚Ťilor. /<fr. ostrogot, lat. Ostrogothus
OSTROG├ôT2 ~t─â (~╚Ťi, ~te) ist. Care apar╚Ťinea ostrogo╚Ťilor. /<fr. ostrogot, lat. ostrogothus
Ostrogo╚Ťi m. pl. Go╚Ťi orientali cari p─âtrunser─â ├«n Italia, unde ajunser─â puternici sub regele lor Teodoric (493-526); iar dup─â el, puterea lor declin─â ╚Öi sucomb─â (553) sub atacurile lui Justinian.
OSTROGOT adj. (IST.) ostrogotic. (Triburi ~.)
OSTROG├ô╚ÜI (< fr.; lat. Ostrogothus ÔÇ×go╚Ťii de estÔÇŁ) s. m. pl. Popula╚Ťie de neam germanic apar╚Ťin├ónd ramurii r─âs─âritene a go╚Ťilor. ├Än sec. 3-4 se aflau pe teritoriul dintre Don ╚Öi Nistru (├«n N se ├«ntindeau p├ón─â ├«n S actualului stat Belarus, iar ├«n S p├ón─â la Marea Neagr─â). ├Änvin╚Öi de huni (370/375) o parte dintre ei s-au a╚Öezat de-a lungul Dun─ârii (c. 450); c├ónd s-a pr─âbu╚Öit (454-455), Theodoric a condus invazia o. ├«n Pen. Italic─â, unde a ├«ntemeiat Regatul o. (489-553). Statul lor a fost cucerit de ├«mp─âratul bizantin Iustinian I, dup─â care rolul istoric al o. ├«nceteaz─â.

Ostrogot dex online | sinonim

Ostrogot definitie

Intrare: ostrogot (s.m.)
ostrogot substantiv masculin
Intrare: ostrogot (adj.)
ostrogot adjectiv