Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru ostreicultur─â

OSTREICULT├ÜR─é s. f. Ramur─â a zootehniei care se ocup─â cu cultura stridiilor. [Pr.: -tre-i-] ÔÇô Din fr. ostr├ęiculture.
OSTREICULT├ÜR─é, ostreiculturi, s. f. Ramur─â a zootehniei care se ocup─â cu cultura stridiilor. [Pr.: -tre-i-] ÔÇô Din fr. ostr├ęiculture.
OSTREICULT├ÜR─é, ostreiculturi, s. f. Cultura stridiilor. Ostreicultura, a╚Öa se nume╚Öte ├«nmul╚Ťirea scoicilor de mare (stridiilor). I. IONESCU, M. 93.
!ostreicult├║r─â (-tre-i-) s. f., g.-d. art. ostreicult├║rii
ostreicult├║r─â s. f. (sil. -tre-i-) Ôćĺ cultur─â
OSTREICULT├ÜR─é s.f. Cultura stridiilor. [Pron. -tre-i-, var. ostricultur─â s.f. / < fr. ostr├ęiculture, cf. lat. ostrea ÔÇô stridie, cultura ÔÇô cre╚Ötere].
OSTREICULT├ÜR─é s. f. ramur─â a acvaculturii care se ocup─â cu cre╚Öterea stridiilor. (< fr. ostr├ęiculture)
*ostreicult├║r─â f., pl. ─ş (lat. ├│streum, ├│strea [vgr. ├│streon], stridie, ╚Öi cultur─â. V. ostracizm). Cultura stridiilor: ostreicultura ├«nflore╚Öte pe coasta francez─â a Atlanticulu─ş.
OSTREI- ÔÇ×stridieÔÇŁ. ÔŚŐ L. ostrea ÔÇ×stridieÔÇŁ > fr. ostr├ęi-, engl. id. > rom. ostrei-. Ôľí ~col (v. -col1), adj., relativ la ostreicultur─â; ~cultur─â (v. -cultur─â), s. f., ramur─â a acvaculturii, care se ocup─â cu cre╚Öterea stridiilor; ~form (v. -form), adj., care are forma unei cochilii de stridie.

Ostreicultur─â dex online | sinonim

Ostreicultur─â definitie

Intrare: ostreicultur─â
ostreicultur─â substantiv feminin
  • silabisire: -tre-i-