Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru ostilitate

OSTILIT├üTE, (2) ostilit─â╚Ťi, s. f. 1. Atitudine du╚Öm─ânoas─â, plin─â de ur─â; du╚Öm─ânie, vr─âjm─â╚Öie. 2. (La pl.) Opera╚Ťii militare ├«ntreprinse de trupele unor state care sunt ├«n r─âzboi. ÔÇô Din fr. hostilit├ę.
OSTILIT├üTE, ostilit─â╚Ťi, s. f. 1. Atitudine du╚Öm─ânoas─â, plin─â de ur─â; du╚Öm─ânie, vr─âjm─â╚Öie. 2. (La pl.) Opera╚Ťii militare ├«ntreprinse de trupele unor state care sunt ├«n r─âzboi. ÔÇô Din fr. hostilit├ę.
OSTILIT├üTE, ostilit─â╚Ťi, s. f. 1. Atitudine du╚Öm─ânoas─â; du╚Öm─ânie, vr─âjm─â╚Öie. Nu mi-a spus o vorb─â despre nevast─â-mea ╚Öi am respectat ostilitatea lor de totdeauna. CAMIL PETRESCU, U. N. 418. Ostilitatea Aglaiei se ├«ndreapt─â ├«ncet dar sigur ├«n direc╚Ťia lui Felix. C─éLINESCU, E. O. I 136. ÔŚŐ Loc. adv. Cu ostilitate = cu du╚Öm─ânie, du╚Öm─ânos. M-am ├«mbr─âcat, t─âc├«nd cu ostilitate. CAMIL PETRESCU, U. N. 211. 2. (La pl.) Opera╚Ťii militare ├«ntreprinse de trupele unor state care s├«nt ├«n r─âzboi. V. lupt─â. ├Ändat─â ce-au ├«nceput ostilit─â╚Ťile, am intrat la o flotil─â de avia╚Ťie. SADOVEANU, P. M. 22. Acest document, eliberat cu dou─â s─âpt─âm├«ne mai-nainte de ├«nceperea primelor ostilit─â╚Ťi, limpeze╚Öte urm─âtoarele interesante cestiuni. HASDEU, I. V. 234. ÔŚŐ Fig. (Glume╚Ť) Ostilit─â╚Ťile se agravaser─â, de c├«nd Ana, privilegiat─â, avea camera ei, aci, iar Costea r─âm─âsese s─â suporte tov─âr─â╚Öia fratelui mai mic. C. PETRESCU, C. V. 87.
ostilit├íte s. f., g.-d. art. ostilitß║»╚Ťii; (opera╚Ťii militare) pl. ostilitß║»╚Ťi
ostilit├íte (du╚Öm─ânie) s. f., g.-d. art. ostilit─â╚Ťii; (opera╚Ťii militare) pl. ostilit─â╚Ťi
OSTILITÁTE s. 1. v. dușmănie. 2. v. antipatie. 3. v. adversitate.
Ostilitate Ôëá prietenie
OSTILIT├üTE s.f. 1. Du╚Öm─ânie, vrajb─â, vr─âjm─â╚Öie. 2. (La pl.) Opera╚Ťii militare, lupte pe care un stat le ├«ntreprinde contra altui stat cu care este ├«n r─âzboi; lupte, b─ât─âlii. [Cf. fr. hostilit├ę, lat. hostilitas].
OSTILIT├üTE s. f. 1. atitudine ostil─â; du╚Öm─ânie, vr─âjm─â╚Öie. 2. (pl.) ac╚Ťiuni militare pe care un stat le ├«ntreprinde contra altuia ├«n stare de r─âzboi. (< fr. hostilit├ę, lat. hostilitas)
OSTILIT├üTE ~─â╚Ťi f. 1) Caracter ostil. 2) Atitudine ostil─â; du╚Öm─ânie; ur─â; vrajb─â; vr─âjm─â╚Öie. 3) la pl. Ansamblu de opera╚Ťii militare ├«ntre statele aflate ├«n r─âzboi. /<fr. hostilit├ę
ostilitate f. 1. du╚Öm─ânie; 2. fapt─â du╚Öm─âneasc─â: a suspenda ostilit─â╚Ťile.
*ostilit├íte f. (lat. hostilitas, -├ítis). Du╚Öm─ânie. Ac╚Ťiune du╚Öm─âneasc─â. A ├«ncepe, a ├«nceta ostilit─â╚Ťile, a ├«ncepe, a ├«nceta r─âzbo─şu.
OSTILITATE s. 1. animozitate, discordie, du╚Öm─ânie, ├«nvr─âjbire, pornire, ur─â, vrajb─â, vr─âjm─â╚Öie, z├«zanie, (livr.) inimici╚Ťie, (├«nv. ╚Öi pop.) price, (pop. ╚Öi fam.) dihonie, (pop.) pic─â, (├«nv. ╚Öi reg.) ceart─â, pizm─â, pizmuire, sc├«rb─â, (Mold.) poxie, (├«nv.) mozavirie, neprietenie, patos, scandal─â, sfad─â, ur├«ciune, vr─âjbie, (latinism ├«nv.) rancoare. (Ce este ~ asta ne├«mbl├«nzit─â ├«ntre voi?) 2. antipatie, aversiune, pornire, repulsie, resentiment, (livr.) repugnan╚Ť─â, resim╚Ť─âm├«nt. (Simte o vizibil─â ~ fa╚Ť─â de el.) 3. adversitate, potrivnicie, vitregie, vr─âjm─â╚Öie. (~ unor vremuri apuse.)

Ostilitate dex online | sinonim

Ostilitate definitie

Intrare: ostilitate
ostilitate substantiv feminin