Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru ostentativ

OSTENTAT├ŹV, -─é, ostentativi, -e, adj. F─âcut cu inten╚Ťia de a pune ceva ├«n eviden╚Ť─â, de a impresiona, de a provoca; demonstrativ, provocator, ostentatoriu. ÔÇô Din it. ostentativo, germ. ostentativ.
OSTENTAT├ŹV, -─é, ostentativi, -e, adj. F─âcut cu inten╚Ťia de a pune ceva ├«n eviden╚Ť─â, de a impresiona, de a provoca; demonstrativ, provocator, ostentatoriu. ÔÇô Din it. ostentativo, germ. ostentativ.
OSTENTAT├ŹV, -─é, ostentativi, -e, adj. F─âcut cu inten╚Ťia de a pune ceva ├«n eviden╚Ť─â, de a impresiona, de a provoca; demonstrativ, provocator. Un hol-birou aranjat cu ├«ngrijire, f─âr─â luxul ostentativ al interioarelor burgheze. BARANGA, I. 151. ÔÖŽ (Adverbial) Slujitorii erau ├«narma╚Ťi p├«n─â ├«n din╚Ťi ╚Öi ar─âtau ostentativ str─âinului obrazuri ├«ncruntate. SADOVEANU, Z. C. 277.
ostentat├şv adj. m., pl. ostentat├şvi; f. ostentat├şv─â, pl. ostentat├şve
ostentat├şv adj. m., pl. ostentat├şvi; f. sg. ostentat├şv─â, pl. ostentat├şve
OSTENTAT├ŹV adj. demonstrativ, provocator. (O atitudine ~.)
OSTENTAT├ŹV, -─é adj. F─âcut cu ostenta╚Ťie; provocator; ostentatoriu. [Cf. germ. ostentativ, it. ostentativo, fr. ostentatif].
OSTENTAT├ŹV, -─é adj. cu ostenta╚Ťie; provocator; ostentatoriu. (< germ. ostentativ, it. ostentativo)
OSTENTAT├ŹV ~─â (~i, ~e) Care manifest─â ostenta╚Ťie; realizat cu ostenta╚Ťie; demonstrativ. /<it. ostentativo, germ. ostentativ
*ostens├şbil, -─â adj. (fr. ostensible, cuv. de forma╚Ťiune gre╚Öit─â ├«n locu vech─şulu─ş ostensif). R─â┼ş zis ├«ld. ostentativ.
*ostentat├şv, -─â adj. (format d. lat. ostentatus, ar─âtat, d. ostentare, a tot ar─âta, frec┼şentativu d. ost├ęndere, a ar─âta. V. tind). F─âcut cu ostenta╚Ťiune, demonstrativ: plecare ostentativ─â. Adv. Cu ostenta╚Ťiune: a pleca ostentativ.
OSTENTATIV adj. demonstrativ, provocator. (O atitudine ~.)
AD OSTENTATIONEM (lat.) cu fal─â; cu m├óndrie; ├«n mod ostentativ ÔÇô A face un lucru ad ostentationem.

Ostentativ dex online | sinonim

Ostentativ definitie

Intrare: ostentativ
ostentativ adjectiv