ostenicios definitie

9 definiții pentru ostenicios

OSTENICIÓS, -OÁSĂ, ostenicioși, -oase, adj. (Înv. și pop.) Obositor, istovitor; anevoios, dificil. – Osteni + suf. -cios.
OSTENICIÓS, -OÁSĂ, ostenicioși, -oase, adj. (Înv. și reg.) Obositor, istovitor; anevoios, dificil. – Osteni + suf. -cios.
OSTENICIÓS, -OÁSĂ, ostenicioși, -oase, adj. (Învechit) Obositor, ostenitor, istovitor. Cu cît de ostenicios este drumul, cu atîta e și pitoresc. NEGRUZZI, S. I 308.
osteniciós (înv., pop.) (-cios) adj. m., pl. ostenicióși; f. ostenicioásă, pl. ostenicioáse
osteniciós adj. m. (sil. -cios), pl. ostenicióși; f. sg. ostenicioásă, pl. ostenicioáse
OSTENICIÓS adj. v. anevoios, dificil, epuizant, extenuant, greu, istovitor, obositor, trudnic.
ostenicios a. care ostenește lesne: ostenicioasă treabă CR.
ostenicĭós, -oásă adj. Ostenitor, care cauzează osteneală: muncă ostenicĭoasă.
ostenicios adj. v. ANEVOIOS. DIFICIL. EPUIZANT. EXTENUANT. GREU. ISTOVITOR. OBOSITOR. TRUDNIC.

ostenicios dex

Intrare: ostenicios
ostenicios adjectiv
  • silabisire: -cios