Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru osteneal─â

OSTENE├üL─é, osteneli, s. f. 1. Starea celui ostenit; oboseal─â; istovire, extenuare. ÔŚŐ Expr. (A fi) rupt (sau fr├ónt) de osteneal─â = (a fi) peste m─âsur─â de obosit, de istovit. 2. Munc─â grea, obositoare, extenuant─â; efort, trud─â, str─âdanie. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi da (toat─â) osteneala = a depune toate eforturile, a-╚Öi da toat─â silin╚Ťa, a se str─âdui. ÔÇô Osteni + suf. -eal─â.
OSTENE├üL─é, osteneli, s. f. (├Änv. ╚Öi pop.) 1. Starea celui ostenit; oboseal─â; istovire, extenuare. ÔŚŐ Expr. (A fi) rupt (sau fr├ónt) de osteneal─â = (a fi) peste m─âsur─â de obosit, de istovit. 2. Munc─â grea, obositoare, extenuant─â; efort, trud─â, str─âdanie. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi da (toat─â) osteneala = a depune toate eforturile, a-╚Öi da toat─â silin╚Ťa, a se str─âdui. ÔÇô Osteni + suf. -eal─â.
OSTENE├üL─é, osteneli, s. f. 1. Sl─âbire a puterilor (cauzat─â de o munc─â anevoioas─â ╚Öi ├«ndelungat─â); oboseal─â, extenuare. E zobit de osteneal─â, DELAVRANCEA, A. 125. Sim╚Ťea in el o lene, o osteneal─â ╚Ö-o nelini╚Öte ap─âs─âtoare. VLAHU╚Ü─é, O. A. 251. Fata ├«mp─âratului ar─ât─â dorin╚Ťa ce are de a se odihni de osteneala drumului ce f─âcuse. ISPIRESCU, L. 19. ÔŚŐ Expr. (A fi) rupt (sau fr├«nt) de osteneal─â = (a fi) peste m─âsur─â de obosit, mort de oboseal─â, istovit. At├«t de mult era rupt─â de osteneal─â, ├«nc├«t c─âzu ╚Öi r─âmase acolo o zi ╚Ö-o noapte. ISPIRESCU, L. 59. 2. Munc─â grea ╚Öi obositoare; sfor╚Ťare mare, trud─â, efort, str─âdanie. Deprins cu trud─â, cu v├«nturi, ploi ╚Öi osteneli, sufletul t├«n─âr se ├«n─âspri. SADOVEANU, O. I 271. Ar fi avut mare nevoie de pu╚Ťin─â odihn─â dup─â at├«tea osteneli. REBREANU, R. I 168. ├«ns─â, pentru osteneal─â, spune f─âr─â de sfial─â Ce vrei? slujb─â, rang sau bani? ALEXANDRESCU, P. 33. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi da osteneala (sau toat─â osteneala) = a face toate eforturile, a se sili (din r─âsputeri), a-╚Öi da toat─â silin╚Ťa, a se str─âdui... ├«n loc s─â-╚Ťi dai osteneal─â ca s─â afli p├«n─â ╚Öi g├«ndul oamenilor, tu nu ╚Ötii nici m─âcar ceea ce vorbesc ei. CREANG─é, P. 146.
ostene├íl─â s. f., g.-d. art. osten├ęlii; pl. osten├ęli
ostene├íl─â s. f., g.-d. art. osten├ęlii; pl. osten├ęli
OSTENE├üL─é s. 1. v. oboseal─â. 2. v. str─âdanie. 3. efort, greutate, trud─â. (Cu mult─â ~ au mutat c─âr╚Ťile.) 4. efort, ├«ncercare, sfor╚Ťare, silin╚Ť─â, str─âdanie, str─âduin╚Ť─â. (Toate ~ile lui au fost zadarnice.)
OSTENE├üL─é ~├ęli f. pop. 1) Stare a celui ostenit; oboseal─â. ÔŚŐ (A fi) rupt (sau fr├ónt) de ~ (a fi) obosit peste m─âsur─â. 2) Munc─â grea ╚Öi obositoare; str─âdanie. ÔŚŐ A-╚Öi da toat─â ~eala a depune toate eforturile. /a (se) osteni + suf. ~eal─â
osteneal─â f. 1. sl─âbire ce urmeaz─â dup─â o munc─â grea sau dup─â o treab─â anevoioas─â; 2. lucrare penibil─â.
ostene├íl─â f., pl. el─ş ╚Öi (vech─ş) ele. Starea celu─ş ostenit, oboseal─â: nu ma─ş pot merge de osteneal─â. Dificultate, greutate, munc─â: dup─â (sa┼ş cu) mult─â osteneal─â (sa┼ş ostenel─ş), am reu╚Öit. A-╚Ť─ş da osteneal─â s─â (fr. se donner la peine de), a te sili s─â (fac─ş ceva).
OSTENEAL─é s. 1. oboseal─â, trud─â, (rar) obosire. (Simte ~ unei zile grele de munc─â.) 2. cazn─â, chin, efort, for╚Ťare, munc─â, sfor╚Ťare, silin╚Ť─â, str─âdanie, str─âduin╚Ť─â, trud─â, zbatere, (livr.) travaliu, (rar) str─âduial─â, str─âduire, (pop.) canoneal─â, (reg.) ╚Ötrapa╚Ť, (prin Munt.) mor├«nceal─â, (Mold. ╚Öi Transilv.) zoal─â, (├«nv.) c─âznire, nevoin╚Ť─â, ostenin╚Ť─â, sfor╚Ť─â, str─âd─ânuin╚Ť─â, str─âd─ânuire. (~ lui a fost ├«ncununat─â de succes.) 3. efort, greutate, trud─â. (Cu mult─â ~ au mutat c─âr╚Ťile.) 4. efort, ├«ncercare, sfor╚Ťare, silin╚Ť─â, str─âdanie, str─âduin╚Ť─â. (Toate ~ile lui au fost zadarnice.)
ostene├íl─â, osteneli, s.f. ÔÇô Oboseal─â, istovire: ÔÇ×S─â-mi dai o cup─â de zin, / S─â o beau pe osteneal─âÔÇŁ (Papahagi, 1925: 187). ÔÇô Din osteni ÔÇ×a obosiÔÇŁ + suf. -eal─â (DEX, MDA).
ostene├íl─â, osteneli, s.f. ÔÇô (├«nv.) Oboseal─â, istovire: ÔÇ×S─â-mi dai o cup─â de zin, / S─â o beau pe osteneal─âÔÇŁ (Papahagi 1925: 187). ÔÇô Din osteni ÔÇ×a obosiÔÇŁ + -eal─â.
OLEUM ET OPERAM PERDIDISTI, AMICE! (lat.) ╚Ťi-ai cheltuit zadarnic uleiul (din lamp─â) ╚Öi osteneala, prietene! ÔÇô Dicton latin. Se adreseaz─â autorului unei lucr─âri nereu╚Öite, pentru elaborarea c─âreia acesta a cheltuit multe nop╚Ťi de veghe ╚Öi mult─â energie.

Osteneal─â dex online | sinonim

Osteneal─â definitie

Intrare: osteneal─â
osteneal─â substantiv feminin