OSTEÍTĂ, osteite, s. f. Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a unui os. [Pr.: -te-i-] – Din fr. ostéite.

OSTEÍTĂ, osteite, s. f. Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a unui os. [Pr.: -te-i-] – Din fr. ostéite.

OSTEÍTĂ, osteite, s. f. Boală constînd în inflamarea țesutului osos.

osteítă s. f., g.-d. art. osteítei; pl. osteíte

osteítă s. f., pl. osteíte

OSTEÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a țesutului osos. [Pron. -ste-i-. / < fr. ostéite].

OSTEÍTĂ s. f. inflamație a țesutului osos. (< fr. ostéite)

*osteítă f., pl. e (d. vgr. ostéon, os). Med. Inflamațiunea țesutuluĭ osos.

OSTEÍTĂ (< fr.; {s} gr. osteon „os”) s. f. Inflamație acută sau cronică a unui os. ◊ O. fibrochistică = afecțiune manifestată prin dureri, fracturi spontane, tumori și deformări ale oaselor care apare în cazul decalcifierilor generalizate.