OSTEALGÍE, ostealgii, s. f. Durere de oase. [Pr.: -te-al-] – Din fr. ostéalgie.

OSTEALGÍE, ostealgii, s. f. Durere de oase. [Pr.: -te-al-] – Din fr. ostéalgie.

ostealgíe (-te-al-) s. f., art. ostealgía, g.-d. art. ostealgíei; pl. ostealgíi, art. ostealgíile

ostealgíe s. f. (sil. -te-al), art. ostealgía, g.-d. art. ostealgíei; pl. ostealgíi, art. ostealgíile

OSTEALGÍE s.f. (Med.) Denumire generică pentru durerea de oase; osteodinie. [Pron. -te-al-, gen. -iei. / < fr. ostéalgie, cf. gr. osteon – os, algos – durere].

OSTEALGÍE s. f. denumire generică pentru durerea osoasă. (< fr. ostéalgie)

OSTEALGÍE ~i f. Stare patologică constând în durere localizată în oase. [G.-D. ostealgiei; Sil. -te-al] /<fr. ostéalgie

OSTE-, v. OSTEO-. □ ~algie (v. -algie), s. f., durere de oase; sin. osteodinie; ~odinie (v. -odinie), s. f., ostealgie*.