ostășie definitie

10 definiții pentru ostășie

OSTĂȘÍE s. f. (Înv.) 1. Serviciu de ostaș; militărie. 2. Oștire, armată. 3. Virtute ostășească, vitejie. – Ostaș + suf. -ie.
OSTĂȘÍE s. f. (Înv.) 1. Serviciu de ostaș; militărie. 2. Oștire, armată. 3. Virtute ostășească, vitejie. – Ostaș + suf. -ie.
OSTĂȘÍE s. f. (Învechit și popular) 1. Oștire, armată. Noi sîntem ostașii ostășiei De la poarta împărăției. TEODORESCU, P. P. 119. 2. Virtute ostășească, vitejie. Aicea vror să-și cerce puterea ostășiei. NEGRUZZI, S. II 81.
ostășíe (înv.) s. f., art. ostășía, g.-d. ostășíi, art. ostășíei
ostășíe s. f., art. ostășía, g.-d. ostășíi, art. ostășíei
OSTĂȘÍE s. v. armată, militărie.
OSTĂȘÍE f. înv. Serviciu de ostaș; militărie; cătănie. /ostaș + suf. ~ie
ostășie f. meserie de ostaș.
ostășíe f. (d. ostaș). Meseria de ostaș, militărie.
ostășie s. v. ARMATĂ. MILITĂRIE.

ostășie dex

Intrare: ostășie
ostășie substantiv feminin