Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru ospețime

OSPEȚÍME s. f. (Pop.) Mulțime de oaspeți. – Oaspete + suf. -ime.
OSPEȚÍME s. f. (Rar) Mulțime de oaspeți. – Oaspete + suf. -ime.
OSPEȚÍME s. f. (Rar, cu sens colectiv) Mulțime de oaspeți, totalitatea oaspeților. El ar veni De acolo aci, Dar are mulțime De ospețime. SEVASTOS, N. 134.
ospețíme (pop.) s. f., g.-d. art. ospețímii
ospețíme s. f., g.-d. art. ospețímii
ospețíme f. P. P. Mulțime de oaspețĭ.

Ospețime dex online | sinonim

Ospețime definitie

Intrare: ospețime
ospețime substantiv feminin