osmotic definitie

8 definiții pentru osmotic

OSMÓTIC, -Ă, osmotici, -ce, adj. Care ține de osmoză, privitor la osmoză, al osmozei. ◊ Presiune osmotică = presiune statică suplimentară care se manifestă în soluții datorită fenomenului de osmoză. – Din fr. osmotique.
OSMÓTIC, -Ă, osmotici, -ce, adj. Care ține de osmoză, privitor la osmoză, al osmozei. ◊ Presiune osmotică = presiune care apare în soluții și care produce fenomenul de osmoză. – Din fr. osmotique.
OSMÓTIC, -Ă, osmotici, -e, adj. Care ține de osmoză, al osmozei. Prin mărirea și scăderea tensiunii osmotice, volumul celulei suferă variațiuni continue. MARINESCU, P. A. 56. ◊ Presiune osmotică = diferență de presiune care trebuie stabilită între o soluție și dizolvantul ei (acesta fiind separat de soluție printr-o membrană semipermeabilă) pentru a împiedica dizolvantul să treacă prin membrană în soluție.
osmótic adj. m., pl. osmótici; f. osmótică, pl. osmótice
osmótic adj. m., pl. osmótici; f. sg. osmótică pl. osmótice
OSMÓTIC, -Ă adj. Referitor la osmoză, specific osmozei. ◊ Presiune osmotică = diferența de presiune care există între o soluție și solventul ei, separat de aceasta printr-o membrană semipermeabilă pentru ca solventul să nu poată trece prin membrană în soluție. [< fr. osmotique].
OSMÓTIC, -Ă adj. referitor la osmoză. ♦ presiune ~ă = presiune în soluții, determinând fenomenul de osmoză. (< fr. osmotique)
OSMÓTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de osmoză; propriu osmozei. ◊ Fenomen ~ osmoză. Presiune ~că presiune care apare în soluții și provoacă fenomenul de osmoză. /<fr. osmotique

osmotic dex

Intrare: osmotic
osmotic adjectiv