13 definiții pentru oseminte
OSEMÍNTE s. n. pl. Oasele uscate și descărnate ale unei ființe moarte. – Din
fr. ossements, lat. ossamenta.
OSEMÍNTE s. n. pl. Oasele uscate și descărnate ale unei ființe moarte. – Din
fr. ossements, lat. ossamenta.
OSEMÍNTE s. n. pl. Oase care rămîn după moartea unei ființe. Acolo unde zac osemintele eroilor... s-au adunat oameni mulți. SAHIA, N. 18. Și-n cale-mi, pretutindeni, calc țărnă de morminte sub care zac perdute grămăzi de oseminte. ALECSANDRI, P. II 86.
OSEMÍNTE s. pl. (înv.) mădulare (pl.).
OSEMÍNTE s.n.pl. Oase de om sau de animal mort. [După fr. ossements, lat. ossamenta].
OSEMÍNTE s. n. pl. oase descărnate ale unei ființe moarte. (< fr. ossements)
OSEMÍNTE n. pl. Totalitate de oase uscate și descărnate ale unei ființe moarte demult. /<fr. ossements, lat. ossamenta
oseminte n. pl.
1. oase de mort;
2. fig. rămășițe muritoare. [Lat. OSSAMENTA].
*osămínte n., pl. (lat. ossamenta n. pl.). Oase rămase din scheletele oamenilor saŭ animalelor: asăminte din timpurile preistorice. – Greșit scris
oseminte (fr. ossements).
OSEMINTE s. pl. (înv.) mădulare (pl.).
oseminte definitie
oseminte dex
Intrare: oseminte
oseminte
substantiv neutru plural