Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru oscilator

OSCILAT├ôR, oscilatoare, s. n. 1. Sistem fizic care poate efectua oscila╚Ťii libere. 2. Aparat sau dispozitiv care produce oscila╚Ťii electromagnetice, alimentat de la o surs─â de energie (electric─â). ÔŚŐ Oscilator pilot = oscilator destinat s─â produc─â o oscila╚Ťie de frecven╚Ť─â constant─â utilizat─â ca frecven╚Ť─â de referin╚Ť─â. Oscilator multispot = oscilator care poate afi╚Öa simultan mai multe imagini. ÔÇô Oscila + suf. -tor. Cf. fr. oscillateur.
OSCILAT├ôR, oscilatoare, s. n. 1. Sistem fizic care poate efectua oscila╚Ťii libere. 2. Aparat sau dispozitiv care produce oscila╚Ťii electromagnetice, alimentat de la o surs─â de energie (electric─â). ÔŚŐ Oscilator pilot = oscilator destinat s─â produc─â o oscila╚Ťie de frecven╚Ť─â constant─â utilizat─â ca frecven╚Ť─â de referin╚Ť─â. Oscilator multispot = oscilator care poate afi╚Öa simultan mai multe imagini. ÔÇô Oscila + suf. -tor. Cf. fr. oscillateur.
OSCILAT├ôR, oscilatoare, s. n. Aparat care produce oscila╚Ťii (mecanice, electromagnetice).
oscilatór s. n., pl. oscilatoáre
oscilatór s. n., pl. oscilatoáre
oscilatór adj. m., pl. oscilatóri; f. sg. și pl. oscilatoáre
OSCILATÓR s. (FIZ.) vibrator.
OSCILAT├ôR s.n. Sistem fizic care poate efectua oscila╚Ťii libere. ÔÖŽ Aparat cu ajutorul c─âruia prin oscila╚Ťiile electromagnetice ale unui montaj se produc unde electromagnetice. // adj. V. oscilatoriu. [< fr. oscillateur].
OSCILAT├ôR, -O├üRE s. n. 1. sistem fizic care efectueaz─â oscila╚Ťii. 2. aparat, dispozitiv care, alimentat de la o surs─â de energie (electric─â), produce unde electromagnetice. (< fr. oscillateur)
OSCILAT├ôR ~o├íre n. Dispozitiv tehnic care genereaz─â oscila╚Ťii. /a oscila + suf. ~tor
*oscilat├│ri┼ş, -ie adj. (lat. ╚Ötiin╚Ťific oscillatorius). Care e de natura oscila╚Ťiuni─ş: mi╚Öcare oscilatorie.
OSCILATOR s. (FIZ.) vibrator.

Oscilator dex online | sinonim

Oscilator definitie

Intrare: oscilator
oscilator substantiv neutru