osânză definitie

11 definiții pentru osânză

OSẤNZĂ, osânze, s. f. (Pop.) 1. Grăsime crudă de porc din regiunea abdominală. 2. P. ext. Grăsime depusă pe diverse părți ale corpului omenesc. ♦ Fig. Bunăstare, avere, bogăție. – Lat. absungia.
OSẤNZĂ, osânze, s. f. 1. Grăsime crudă de porc din regiunea abdominală. 2. P. ext. Grăsime depusă pe diverse părți ale corpului omenesc. ♦ Fig. Bunăstare, avere, bogăție. – Din lat. absungia.
OSÎ́NZĂ, osînze, s. f. Grăsime de porc din regiunea abdominală. Osînză topită. ♦ Fig. Bunăstare, avere, bogăție. Cheltuieli peste cheltuieli, osînză ni se împuținează. SADOVEANU, P. M. 200.
osấnză (pop.) s. f., g.-d. art. osấnzei; pl. osấnze
osânză s. f., g.-d. art. osânzei; pl. osânze
OSÂNZĂ s. (reg.) rânză. (~ de porc.)
osînză (osấnze), s. f. – Grăsime de porc neprăjită. – Mr. usăndză. Lat. axungia (Pușcariu 1228; Candrea-Dens., 1292; REW 846), cf. it. sugna, logud. assundza, campan. assonza. Proveniența lui a inițial s-a încercat a fi explicată prin intermediul unei var. lat. *oxungia (Pușcariu; Candrea-Dens.); prin var. atestată auxungia (Graur, Rom., LVI, 105); prin încrucișare cu gr. ὀξύς (Skok, Byzantion, VI, 371) sau prin gr. ỏξύγγιον (Diculescu, Elemente, 436). Totuși o aton rezultat nu poate fi rom., ci recent; încît e mai probabilă o pierdere a inițialei, ca în it. sugna, v. fr. soignée, cu aglutinarea posterioară a lui o, cf. omidă, onanie.
OSÂNZĂ ~e f. 1) Grăsime din cavitatea abdominală a unui porc. 2) înv. Untură de pește. 3) fig. Stare materială bună. /<lat. axunia
osânză f. grăsime de porc. [Lat. AXUNGIA].
osî́nză f., pl. e (lat. *oxŭngia [vgr. oxýggion], îld. axŭngia, grăsime de porc). Grăsimea din ăuntru porculuĭ. V. slănină și bleaz.
OSÎNZĂ s. (reg.) rînză. (~ de porc.)

osânză dex

Intrare: osânză
osânză substantiv feminin