ORZOÁICĂ s. f. Specie de orz al cărei spic este format numai din două rânduri de boabe, mai bogate în amidon decât ale orzului și folosite la fabricarea berii; orzoaie (Hordeum distichon). ◊ Compus: orzoiacă-de-baltă = plantă erbacee care crește în apele stătătoare sau lin-curgătoare, cu frunze liniare îngrămădite la baza tulpinii și cu flori mici, albe-verzui (Vallisneria spiralis). – Orz + suf. -oaică.

ORZOÁICĂ s. f. Specie de orz al cărei spic este format numai din două rânduri de boabe, mai bogate în amidon decât ale orzului și folosite la fabricarea berii; orzoaie (Hordeum distichon). ◊ Compus: orzoiacă-de-baltă = plantă erbacee care crește în apele stătătoare sau lin-curgătoare, cu frunze liniare îngrămădite la baza tulpinii și cu flori mici, albe-verzui (Vallisneria spiralis). – Orz + suf. -oaică.

ORZOÁICĂ s. f. Specie de orz al cărui spic e format numai din două rînduri de boabe, mai mari și mai bogate în amidon decît boabele orzului (Hordeum distichum); orzoaie. Un neam nou introdus de cîțiva ani și numit orzoaică. IONESCU, P. 242.

orzoáică s. f., g.-d. art. orzoáicei

orzoáică-de-báltă (plantă) s. f., g.-d. art. orzoáicei-de-báltă

orzoáică s. f., g.-d. art. orzoáicei

orzoáică-de-báltă s. f.

ORZOÁICĂ s. (BOT.) 1. (Hordeum distichon) orzoaie. 2. orzoaică-de-baltă (Vallisneria spiralis) = (reg.) sârmuliță.

ORZOÁICĂ f. 1) Orz al cărui spic este format numai din două rânduri de boabe. 2) (cu sens colectiv) Cantitate de boabe ale acestei plante. [G.-D. orzoaicei] /orz + suf. ~oaică

orzoaică f. 1. orz cu două sau cu șase rânduri; 2. orzișor pentru supă.

orzoáĭcă (oaĭ o silabă) f., pl. e (d. orz). Un fel de orz cu boabe maĭ marĭ și cu doŭă rîndurĭ de boabe în spic.

ORZOAICĂ s. (BOT.) 1. (Hordeum distichon) orzoaie. 2. orzoaică-de-baltă (Vallisneria spiralis) = (reg.) sîrmuliță.