ORZOÁICĂ s. f. Specie de orz al cărei spic este format numai din două rânduri de boabe, mai bogate în amidon decât ale orzului și folosite la fabricarea berii; orzoaie (Hordeum distichon). ◊ Compus: orzoiacă-de-baltă = plantă erbacee care crește în apele stătătoare sau lin-curgătoare, cu frunze liniare îngrămădite la baza tulpinii și cu flori mici, albe-verzui (Vallisneria spiralis). – Orz + suf. -oaică.
ORZOÁICĂ s. f. Specie de orz al cărei spic este format numai din două rânduri de boabe, mai bogate în amidon decât ale orzului și folosite la fabricarea berii; orzoaie (Hordeum distichon). ◊ Compus: orzoiacă-de-baltă = plantă erbacee care crește în apele stătătoare sau lin-curgătoare, cu frunze liniare îngrămădite la baza tulpinii și cu flori mici, albe-verzui (Vallisneria spiralis). – Orz + suf. -oaică.
ORZOÁICĂ s. f. Specie de orz al cărui spic e format numai din două rînduri de boabe, mai mari și mai bogate în amidon decît boabele orzului (Hordeum distichum); orzoaie. Un neam nou introdus de cîțiva ani și numit orzoaică. IONESCU, P. 242.
ORZOÁICĂ f. 1) Orz al cărui spic este format numai din două rânduri de boabe. 2) (cu sens colectiv) Cantitate de boabe ale acestei plante. [G.-D. orzoaicei] /orz + suf. ~oaică