orzar definitie

12 definiții pentru orzar

ORZÁR, (1) orzare, s. n., (2) orzari, s. m. 1. S. n. (Rar) Orzărie (2). 2. S. m. (Înv.) Negustor de orz. – Orz + suf. -ar.
ORZÁR, (1) orzare, s. n., (2) orzari, s. m. 1. S. n. Orzărie (2). 2. S. m. Negustor de orz. – Orz + suf. -ar.
ORZÁR1, orzari, s. m. Negustor de orz. îmbrăcat ca toți orzarii și tîrgoveții... făcu semn cu mîna, pe care lăutarii îl înțeleseră. CAMIL PETRESCU, O. II 82. Călătorul, după chip și port, e un negustor, vreun orzar ori cirezar. CARAGIALE, M. 45.
orzár1 (persoană) (înv.) s. m., pl. orzári
orzár2 (hambar) (rar) s. n., pl. orzáre
orzár (persoană) s. m., pl. orzári
orzár (hambar) s. n., pl. orzáre
ORZÁR s. orzărie. (Ține orzul în ~.)
ORZÁR ~e n. Încăpere în care se păstrează orzul. /orz + suf. ~ar
orzar m. negustor de orz. [Lat. HORDEARIUS]. ║ n. hambar pentru orz.
orzár m. (d. orz). Negustor de orz. S. n., pl. e. Hambar de orz.
*ORZAR s. orzărie. (Ține orzul în ~.)

orzar dex

Intrare: orzar (persoană; -i)
orzar persoană; -i substantiv masculin
Intrare: orzar (hambar; -e)
orzar hambar; -e substantiv neutru