ORZĂRÍE, orzării, s. f. (Rar) 1. Câmp semănat cu orz. 2. Hambar în care se ține orzul; orzar (1). – Orz + suf. -ărie.

ORZĂRÍE, orzării, s. f. 1. Câmp semănat cu orz. 2. Hambar în care se ține orzul; orzar (1). – Orz + suf. -ărie.

ORZÁR2, orzare, s. n. Orzărie (2).

ORZĂRÍE, orzării, s. f. 1. Cîmp semănat cu orz. 2. Hambar în care se ține orzul.

orzăríe (rar) s. f., art. orzăría, g.-d. art. orzăríei; pl. orzăríi, art. orzăríile

orzăríe s. f., art. orzăría, g.-d. art. orzăríei; pl. orzăríi, art. orzăríile

ORZĂRÍE s. orzar. (Ține orzul în ~.)

ORZĂRÍE ~i f. 1) Teren cultivat cu orz; lan de orz. 2) v. ORZAR. [G.-D. orzăriei] /orz + suf. ~ărie

*ORZĂRIE s. orzar. (Ține orzul în ~.)