Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru ortopter

ORTOPT├ëR, ortoptere, s. n. 1. (La pl.) Ordin de insecte cu aripile anterioare pergamentoase, cu cele posterioare late ╚Öi membranoase, pliate ├«n sensul lungimii, ╚Öi cu picioarele posterioare lungi, adaptate pentru s─ârit (Orthoptera); (╚Öi la sg.) insect─â care face parte din acest ordin. ÔÖŽ (Adjectival) Care are ├«nsu╚Öirile insectei de mai sus. 2. (Aeron.) Ornitopter. ÔÇô Din fr. orthopt├Ęre.
ORTOPT├ëR, ortoptere, s. n. 1. (La pl.) Ordin de insecte cu aripile anterioare pergamentoase, cu cele posterioare late ╚Öi membranoase, pliate ├«n sensul lungimii, ╚Öi cu picioarele posterioare lungi, adaptate pentru s─ârit (Orthoptera); (╚Öi la sg.) insect─â care face parte din acest ordin. ÔÖŽ (Adjectival) Care are ├«nsu╚Öirile insectei descrise mai sus. 2. (Aeron.) Ornitopter. ÔÇô Din fr. orthopt├Ęre.
ORTOPT├ëR, ortoptere, s. n. Insect─â cu aripile dinainte tari ╚Öi cu cele dinapoi sub╚Ťiri, cu nervuri paralele ╚Öi care se pot str├«nge ├«n evantai, ├«n lungimea corpului. ÔÖŽ (La pl.) Ordinul insectelor prezent├«nd aceste caractere. ÔÖŽ (Adjectival) Care are ├«nsu╚Öirile insectei descrise mai sus. Insect─â ortopter─â.
!ortopt├ęr (-top-ter/-to-pter) s. n., pl. ortopt├ęre
ortopt├ęr s. n. (sil. mf. -pte-), pl. ortopt├ęre
ORTOPT├ëR s.n. Avion cu aripi drepte. [< fr. orthopt├Ęre, cf. gr. orthos ÔÇô drept, pteron ÔÇô arip─â].
ORTOPT├ëRE s.n.pl. Ordin care cuprinde insecte cu patru aripi, dintre care cele dinainte sunt tari ╚Öi cele dinapoi sub╚Ťiri; (la sg.) insect─â din acest ordin. [Sg. ortopter. / < fr. orthopt├Ęres, cf. gr. orthos ÔÇô drept, pteron ÔÇô arip─â].
ORTOPT├ëR s. n. avion cu aripi drepte. (< fr. orthopt├Ęre)
ORTOPT├ëRE s. n. pl. ordin de insecte cu aripile anterioare pergamentoase, iar cele posterioare late ╚Öi membranoase ╚Öi cu picioarele posterioare lungi, pentru s─ârit. (< fr. orthopt├Ęres)
ORTOPT├ëR ~e n. 1) la pl. Ordin de insecte cu membrele posterioare mai lungi ╚Öi mai bine dezvoltate dec├ót cele anterioare (reprezentan╚Ťi: greierul, cosa╚Öul etc.). 2) Insect─â din acest ordin. /<fr. orthoptere
*ortopt├ęr, -─â adj. (vgr. orth├│s, drept, ╚Öi pter├│n, arip─â). Zool. Care are aripile anterioare ├«ncruci╚Öate una peste alta, ─şar pe cele posterioare plecate ├«n direc╚Ťiunea lungimi─ş. S. n., pl. e. Insect care are aripile a╚Öa, ca: l─âcusta.
ORTOPTER ornitopter (v.).
ORTOPT├ëRE (< fr. {i}; {s} orto* + gr. pteron ÔÇ×arip─âÔÇŁ) s. n. pl. Ordin de insecte cu aripile interioare pergamentoase, cele posterioare late ╚Öi membranoase ╚Öi cu cele posterioare lungi, adaptate pentru s─ârit (Orthoptera). Se caracterizeaz─â prin prezen╚Ťa organelor auditive (organul timpanal) ╚Öi a celor cu care produc zgomote (organe stridulante). Unele specii au ovipozitor. Dintre cele 20.000 de specii ale acestui ordin, cele mai multe sunt fitofage (ex. greierii, cosa╚Öii), unele d─âun─âtoare (l─âcustele, coropi╚Öni╚Ťele ╚Ö.a.), c├óteva sunt pr─âd─âtoare.
ORTO- ÔÇ×drept, corect, adev─ârat, normalÔÇŁ. ÔŚŐ gr. orthos ÔÇ×drept, corectÔÇŁ > fr. ortho-, germ. id., engl. id., it. orto- > rom. orto-. Ôľí ~amfiboli (v. amfi-, v. -bol), s. m. pl., amfiboli care cristalizeaz─â ├«n sistemul rombic; ~cefal (v. -cefal), adj., care are capul drept; ~cefalie (v. -cefalie), s. f., cutie cranian─â cu un index vertical ├«ntre 70┬░ ╚Öi 75┬░; ~centru (v. -centru), s. n., punct de ├«nt├«lnire al segmentelor de dreapt─â care reprezint─â ├«n─âl╚Ťimile unui triunghi sau ale unui tetraedru; ~ceras (v. -ceras), s. m., molusc─â din m─ârile primare, cu cochilie dreapt─â ╚Öi conic─â; ~clad (v. -clad), adj., cu ramuri drepte; ~cromatic (v. -cromatic), adj., (despre materiale fotosensibile) sensibil la toate radia╚Ťiile luminoase, ├«n afar─â de ro╚Öu; ~dactil (v. -dactil), adj., cu degete drepte; ~drom (v. -drom), adj., (despre influxul nervos) care se propag─â normal ├«n sens aferent sau eferent; ~epie (v. -epie), s. f., parte a lingvisticii care se ocup─â cu studiul pronun╚Ťiei corecte a cuvintelor unei limbi; ~fite (v. -fit), s. f. pl., 1. Plante care prezint─â dezvoltare normal─â. 2. Plante care, ├«n dezvoltarea lor ontogenetic─â, parcurg toate etapele ciclului evolutiv; ~fonie (v. -fonie1), s. f., pronun╚Ťie considerat─â corect─â a unui fonem sau a unui grup de foneme; ~forie (v. -forie), s. f., 1. Echilibru muscular normal al ochilor. 2. Paralelism perfect al axelor vizuale; ~fototaxie (v. foto-, v. -taxie), s. f., orientare a organismului vegetal ├«n linie dreapt─â sub influen╚Ťa luminii; ~fototrop (v. foto-, v. -trop), adj., a c─ârui lumin─â influen╚Ťeaz─â direct plantele; ~genez─â (v. -genez─â), s. f., serie de varia╚Ťii care, ├«n evolu╚Ťia organismelor animale ╚Öi vegetale, se produc ├«n acela╚Öi sens; ~genie (v. -genie1), s. f., control al na╚Öterilor; ~gnat (v. -gnat), adj., (despre un individ) care are profil facial drept; sin. ortognatic; ~gon (v. -gon2), adj., de forma unui unghi drept; ~grafie (v. -grafie), s. f., ansamblu de reguli care stabilesc scrierea corect─â a unei limbi; ~gram─â (v. -gram─â), s. f., model de scriere corect─â; ~heliotropic (v. helio-, v. -tropic), adj., (despre frunze) care este orientat drept spre sursa de lumin─â; ~morf (v. -morf), adj., care p─âstreaz─â nedeformate unghiurile; ~morfie (v. -morfie), s. f., disciplin─â care se ocup─â cu studiul diformit─â╚Ťilor aparatului locomotor; ~nastie (v. -nastie), s. f., mi╚Öcare a organelor vegetale av├«nd plan de simetrie sta╚Ťionar─â ╚Öi, de obicei, vertical─â; ~pedagogie (v. ped/o-1, v. -agogie), s. f., disciplin─â care studiaz─â ╚Öi corecteaz─â tulbur─ârile de ordin pedagogic prezente la unii copii dificili; ~pedie (v. -pedie), s. f., ramur─â a chirurgiei care se ocup─â cu studiul ╚Öi cu tratamentul bolilor osteoarticulare; ~pnee (v. -pnee), s. f., form─â particular─â de astm ├«n care bolnavul nu poate respira dec├«t ├«n picioare, ├«n pozi╚Ťie dreapt─â; ~psihologie (v. psiho-, v. -logie1), s. f., disciplin─â psihoeducativ─â care se ocup─â cu corectarea dezvolt─ârii capacit─â╚Ťilor intelectuale la copii; ~ptere (v. -pter), s. n. pl., ordin de insecte cu elitre pergamentoase ╚Öi cu picioare posterioare lungi, adaptate la s─ârit; ~radioscopie (v. radio-, v. -scopie), s. f., metod─â radioscopic─â de ob╚Ťinere a contururilor unui obiect la dimensiunile sale reale; ~scleroz─â (v. -scleroz─â), s. f., osificare a peretelui osos al urechii, care duce la surditate; ~scop (v. -scop), s. n., instrument pentru observarea intersec╚Ťiilor de cristal ├«n lumina polarizat─â; ~scopie (v. -scopie), s. f., ├«nsu╚Öire a unui sistem optic de a nu produce distorsiuni; ~seismometru (v. seismo-, v. -metru1), s. n., aparat utilizat pentru m─âsurarea cutremurelor verticale; ~sperm (v. -sperm), adj., 1. adj., (Despre fructe) A c─ârui s─âm├«n╚Ť─â are o pozi╚Ťie dreapt─â. 2. adj., Cu endospermul plan pe fa╚Ťa intern─â a mericarpului; ~sporange (v. spor/o-, v. -ange), s. m., sporange prins de filamentul miceliului pe care s-a format; ~static (v. -static), adj., (despre fenomene) care se produce numai ├«n pozi╚Ťie vertical─â; ~stih (v. -stih), s. n., linie vertical─â care une╚Öte mugurii sau frunzele dispuse unele sub altele ├«n lungul tulpinii; ~tectogenez─â (v. tecto-1, v. -genez─â), s. f., evolu╚Ťie geotectonic─â a unui ortogeosinclinal; ~tip (v. -tip), s. n., genotip cu denumirea lui ini╚Ťial─â; ~trop (v. -trop), adj., (despre organe vegetale) care prezint─â o cre╚Ötere vertical─â; ~tropic (v. -tropic), adj., (despre corpuri) a c─ârui suprafa╚Ť─â prezint─â aceea╚Öi str─âlucire, indiferent de direc╚Ťiile de iluminare ╚Öi de observa╚Ťie; ~tropie (v. -tropie), s. f., caracteristic─â a unui corp de a fi ortotropic; sin. ortotropism.

Ortopter dex online | sinonim

Ortopter definitie

Intrare: ortopter
ortopter substantiv neutru
  • silabisire: -pte-