ortogonalizare definitie

2 definiții pentru ortogonalizare

ORTOGONALIZÁRE s.f. (Mat.) Operație prin care se transformă un șir dat de funcții reale de variabilă reală într-un șir. [Et. incertă].[1]
ORTOGONALIZÁRE s. f. (Mat.) Operație prin care se transformă o submulțime (finită sau infinită) a unei mulțimi de elemente într-o submulțime echivalentă ale cărei elemente sunt ortogonale două câte două.

ortogonalizare dex

Intrare: ortogonalizare
ortogonalizare