Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 345920:

ORTOGONÁL ~ă (~i, ~e) (despre planuri, drepte etc.) Care, la intersecție, formează un unghi drept. ◊ Proiecție ~ă proiecție a unei figuri obținută prin coborârea de perpendiculare pe o suprafață. /<fr. orthogonal

Ortogonal dex online | sinonim

Ortogonal definitie