ortofonic definitie

7 definiții pentru ortofonic

ORTOFÓNIC, -Ă, ortofonici, -ce, adj. (Despre transmisii radio-electrice) Care nu modifică timbrul sunetului emis. – Din fr. orthophonique.
ORTOFÓNIC, -Ă, ortofonici, -ce, adj. (Despre transmisiuni radio-electrice) Care nu modifică timbrul sunetului emis. – Din fr. orthophonique.
ORTOFÓNIC, -Ă, ortofonici, -e, adj. (Despre transmisiuni) Care nu modifică timbrul sunetului emis.
ortofónic adj. m., pl. ortofónici; f. ortofónică, pl. ortofónice
ortofónic adj. m. fonic
ORTOFÓNIC, -Ă adj. Care redă precis timbrul sunetului emis. [Cf. fr. orthophonique].
ORTOFÓNIC, -Ă adj. referitor la ortofonie. ◊ (despre transmisiuni radioelectrice) care redă precis timbrul sunetului emis. (< fr. orthophonique)

ortofonic dex

Intrare: ortofonic
ortofonic