Dicționare ale limbii române

O definiție pentru ortoclază

*ortóză f., pl. e (vgr. órthosis, rîdicare drept în sus, din cauza moduluĭ de cristalizare al ortozeĭ) și ortocláză f., pl. e (vgr. orthós, drept, și klásis, frîngere, spargere). Min. Un feldspat potasic, silicat de aluminiŭ și potasiŭ (K2 Al2 Si16 O16) cristalizat în unghĭ drept.

Ortoclază dex online | sinonim

Ortoclază definitie

Intrare: ortoclază
ortoclază