orologerie definitie

11 definiții pentru orologerie

OROLOGERÍE, (2) orologerii, s. f. (Înv.) 1. Meseria ceasornicarului. 2. Ceasornicărie. – Din fr. horlogerie (după orologiu). Cf. it. orologeria.
OROLOGERÍE, (2) orologerii, s. f. (Înv.) 1. Meseria ceasornicarului. 2. Ceasornicărie. – Din fr. horlogerie (după orologiu). Cf. it. orologeria.
OROLOGERÍE, orologerii, s. f. (Învechit) Meseria ceasornicarului; prăvălie sau atelier unde se exercită această meserie; ceasornicărie.
orologeríe (înv.) s. f., art. orologería, g.-d. art. orologeríei; (ateliere, magazine) pl. orologeríi, art. orologeríile
orologeríe s. f., art. orologería, g.-d. art. orologeríei; (ateliere, magazine) pl. orologeríi, art. orologeríile
OROLOGERÍE s. v. ceasornicărie.
OROLOGERÍE s.f. Tehnica fabricării și a reparării ceasornicelor. [Gen. -iei, var. orlogerie s.f. [< fr. horlogerie, it. orlogeria].
OROLOGERÍE s. f. tehnica fabricării și reparării ceasurilor, a pendulelor, ceasornicărie. (< fr. horologerie)
orologerie f. industria orologiilor.
*orologeríe f. (d. orologiŭ, după fr. horlogerie). Rar. Ceasornicărie (știința, industria, fabrica saŭ prăvălia).
orologerie s. v. CEASORNICĂRIE.

orologerie dex

Intrare: orologerie
orologerie substantiv feminin